?

Log in

No account? Create an account
[sticky post]primul post
ady88
Acest blog l-am creat dupa ceva timp ce am postat pe niste forumuri, insa in cauza pozitiei mele adeseori destul de incisiva si categorica am fost banat pe multe, respectiv am hotarat sa scap de limitele forumurilor si sa postez aici. Acest blog nu este unul tematic, respectiv temele vor fi diverse. Subiectivitatea va fi garantata aici.

Bani europeni pe proiect ceaușist
ady88
UE este cel mai mișto lucru care s-a întâmplat în Europa, o parte bună sunt fondurile europene, însă faptul că ai la dispoziție niște bani moca, asta nu înseamnă că tu știi să-i și cheltui bine, este la fel cum în viață unii pot face față la bani mari, alții nu, deci la fel este și la țările UE, unii i-au bani pentru chestii utile, alții iau bani pentru linii de metrou inutile. Acum am văzut o postare a primarului orașului Oradea în care el se lăuda că a atras fonduri europene pentru modernizarea pieței Ferdinand. Și faptul că-s banii lor este foarte bine, dar problema este că proiectul ca idee este cam ceaușist.

0.jpg
[Spoiler (click to open)]
De ce e ceaușist?

Păi dacă ne uităm la trecerile pietonale, ele sunt  puține și amplasate în așa fel încât să nu deranjeze zeul BMW X6, pe capăturile pieții izolând piața nou formată, adică trecerile sunt amplasate în un mod pur comunist, nu acolo unde e nevoie de ele, și asta tot pe bani europeni, asta tot e o problemă a UE. UE ar trebui să aibe niște standarde după care să dea bani, nu să vină orice cioban să bage un proiect după concepția lui. Dacă pui treceri de pietoni ca Ceaușescu, nu primești bani UE.

Voi arăta un exemplu din Europa civilizată, cum a evoluat o piață celebră, voi lua Londra și celebra Piccadilly Circus(PC).
 
01.PC, anii 30.
2.jpg
Așa precum se vede PC inițial avea o configurație clasică de giratoriu cu Shaftesbury Memorial Fountain instalat pe mijlocul pieței, iar treceri dacă erau, erau imaginare.


02.PC azi
3.jpg
Azi PC este plină de oameni, și plină de treceri terane peste tot unde e nevoie.

03.
4m0stra.jpg
Cum se vede havuzul a fost mutat din centrul intersecției, și giratoriul a fost desființat, pentru a face o serie de intersecții semarforizate.

04.Treceri
5.jpg
Nu toate trecerile la ei sunt marcate ca să le vezi de sus, de aia eu le-am accentuat cu ROȘU, iar trotuarele cu ALBASTRU, deci ies vreo 9 treceri terane, deși sub asfalt avem treceri subterane făcute pentru stația de metrou. Cam așa se face-n lumea civilizată, se fac treceri terane oricum(chiar dacă sub există una subterană) și acolo unde există necesitatea lor.

OK, cum ar arăta piața dacă Londra ar avea un primar pe nume Ciomu, și o Comisie de Circulație cu un polițist în frunte?

05.Piața Circul lui Piculescu din Londănești
6.jpg
PC aranjată de un primar cu mentalitate estică, de boier pe X6, ar arăta ^^^așa^^^, cu o trecere terană, deși și aia se poate desființa, căci există trecerea subterană, pe care am notat-o cu un contur roșu. Deci în concluzia mioritică, nu avem nevoie de treceri terane, punem garduri cu sârmă ghimpată și conectată la curent electric și mai punem sus sniperi care să vâneze orice pieton care traversează pe drum.

06. Proiectul din Oradea
or 1.jpg
Proiectul ăsta pe fonduri europene și de concepție sovietică, are problema cu trecerile de pietoni, deși e bine că s-a redus suprafața asfaltată, practic la treceri nimic nu s-a schimbat, toate trecerile sunt poziționate pe extermitățile pieței, iar acolo unde ar fi necesare în noul giratoriu, nu-i nimic, se păstrează 4 benzi spre râu de parcă aici avem o zonă de tranzit în provincie. Am făcut mai jos o simulare cu un proiect corectat.

07.Pe bani europeni în spirit european.
or 2.jpg
Am modificat:
 - Treceri pietonale în giratoriu care conectează piața;
 - Am adăugat niște linii continui și alte marcaje ce lipseau;
 - Am modificat trotuarul lângă monument ca să fie acces spre trecerile din giratoriu;
 - Am lățit trotuarele spre râu, unde avem spațiu pietonal mai mult, și o bandă/sens pentru mașini.

Cam așa ar trebui să arate un proiect finanțat de UE, un proiect în care omul să fie pus pe primul loc, nu o castă mică de barosani pe SUV-uri.

PS Firesc că ar trebui de acordat atenția la pistele de bicle și o linie de tramvai, dar asta poate altădată, acum m-am ocupat doar de pietoni.





Siguranță la preț mic
ady88
Orice lucru de calitate costă, deci și siguranța pe drumuri costă. În lume pentru a elimina majoritatea cazurilor mortale(accidente frontale) de pe drumuri se fac autostrăzi, dar ce faci dacă n-ai bani de ele? Sunt soluții alternative totuși?


Sursa
[Spoiler (click to open)]
Da sunt, dar încep cu exemplul care mi-a atras atenția, un caz filmat în MD, în o suburbie a Chișinăului practic(deși Ialoveniul este reședință de raion), Ialoveni din cauza intersecției proiectate prost mai că nu s-a întâmplat un accident rutier între o dubă albastră și un microbuz alb. Microbuzul mergea pe drumul principal(șoseaua R3), duba albastră venea din partea Ialoveniului. Duba ceva nu a calculat bine și a ieșit brusc în calea microbuzului, noroc cu reacția șoferului microbuzului care a tras burusc la dreapta și a evitat coliziunea. Și dacă accidentul avea loc puteau fi persoane rănite multe că microbuzul alb avea portbagaj adițional, semn că era pe rută internațională, probabil București-Chișinău, probabil că era plin de oameni.

01. Problema

Deci unde e problema, de ce așa accidente sunt posibile?

Dacă ne uităm mai sus, intersecția este proiectată în așa fel încât sunt multe conflicte de fluxuri, pe șosea în mod clasic mașinile merg repede, iar șoferii care ies din Ialoveni și pleacă spre Hâncești(fluxul ^^^ ROȘU^^^)  trebuie să se strecoare printre fluxurile de pe șosea(Galben și Albastru). Un alt flux vulnerabil, este ăla acre vine din Chișinău și vrea să intre-n Ialoveni, se lovește de fluxul Galben.
Aceste acțiuni se pot face, dar aici mult depinde de varii chestii, dacă șoferul este bun el trece bine de ecuație, dacă este novice sunt șanse mari ca el să nimerească în accident.

Deci problema este în configurația actuală a intersecției, și noi pentru a o face safe, trebuie să o modernizăm.
Și aici ar exista vreo 3 soluții.
 - instalarea semaforului pe configurația actuală(soluție aplicată la Stăuceni pe R1);
 - organizarea unui giratoriu;
 - construcția unei intersecții denivelate ca pe autostradă.

Încep cu soluția cea mai radicală, bună și deci scumpă, intersecția denivelată, dar acest post nu este despre ea.

02.Autostrada R3 în viitor

Aici am făcut un nod rutier de autostradă cu pod, l-am făcut cu două girtatorii la capăt, acest nod se numește nod de tip Dumbbell, și a fost aplicat prima dată în UK, acest nod e bun prin faptul că necesită puțin spațiu, dar nu de el, că în MD bani nu-s de asta, așa că trecem la o soluție realistă.

Iar ca exemplu voi lua centura Bucureștiului, pe care a fost, și încă a mai rămas problema asta în unele locuri.

03.Nodul de lângă Tunari cu problemă

Atât timp cât DNCB era cu o bandă pe sens și fără intersecție denivelată, traficul era blocat și automat calmat, dar după s-a lărgit DNCB la 4 benzi, a apărut podul peste calea ferată, a apărut diafragma de beton și lumea a început să meargă pe centură cu cel puțin 100 km/h, dar intersecția a rămas veche ca-n imaginea 03, ce era pe sistem ”ne strecurăm cum putem”, și unii se strecurau, alții rămneau acolo morți după ce prindeau câte unul în viteză de pe contrasens, intersecția aia era o fabrică de morți, și ea seamănă la configurație cu intersecția de lângă Ialoveni.

04. Soluția - giratoriu

Giratoriu și cedează trecerea, au calmat traficul și au soluționat problema.

05.

Sunt sigur că unii vor zice că din cauza acestor giratorii ei nu mai pot mâna mașina lor aici cu 200, asta e, pentru 200 trebuie să ai autostradă, iar asta este un drum expres, și aici ai nevoie de siguranță, și aici siguranță să ai fără reducerea de viteză la așa intersecții nu poți, deci giratoriul rulz.


06. Soluția pentru Ialoveni.

Asta ar fi soluția și ieftină și supărată(vorba rusească), un giratoriu care să calmeze viteza tuturor și să poți face în siguranță toate manevrele pe care le dorești, inclusiv să întorci TIR-ul în așa un giratoriu este elementar.

Am mai făcut un giratoriu mic, care este opțional, l-am făcut acolo ca să leg terenurile din partea stângă de Ialoveni. Acum acolo nimic în afară de fostă fermă nu e, dar pe harta cadastrală am văzut că lângă sunt parcele pentru vile, deci așa un acces va fi necesar în următorii 10 ani, plus că Ialoveniul deja a ajuns la 50m de intresecție deci așa o trecere peste R3, va fi necesară.

Deci poți să ai siguranță la preț mic, cu renunțarea la un pic de viteză pe R3, dar ții la viteză pe șosea doar atunci când ai bani de autostradă, iar dacă n-ai, viteza se transformă-n morți.




Fundul GLE-ului, de la eșec la o soluție
ady88
Așa cum scrie și-n titlu, cred că fundul SUV-ului Mercedes este un eșec, cum se poate cârpi asta cu bani puțini.


[Spoiler (click to open)]
Firesc M-Class-ul și actualul GLE niciodată nu a fost vreun model al designului, mereu a fost ușor plicticos, dar mereu pe toate părțile mașina se recunoștea ca un Mercedes, era un nivel al designului. La noul GLE, fundul a ieșit fără ștaif, dacă ai acoperi steaua brandului și ai întreba lumea pe stradă ”ce mașină e asta?”, sunt sigur că nimeni n-ar recunoaște în acest fund un Mercedes, probabil ar vedea în ea un japonez, chinez, orice dar nu merțan.

Ce mă deranjează?

Păi stopurile ăstea înguste de formă triughiulară arată neserios, parcă designerul le-a desenat în o noapte din vacanță când se grăbea să plece la o băută, așa că rapid a aruncat 3 linii pe hârtie și a plecat să bea. Din cauza lor fundul este greu vizual.
Există o neconcordanță în design, linia superioară ale stopurilor se întrerupe, cade jos spre panoul cromat deasupra plăcuței, și după iarăși revine sus linia, la stop. Aici iarăși parcă stopurile au fost desenate de unii, iar acest element cromat de alții la repezeală l-au pus acolo, asta arată urât pe un Mercedes.


Eu dacă aș fi șefu merțanului acum m-aș duce peste designerii care au proiectat acest fund și i-aș da pe toți afară, și aș comanda o restilizare urgentă care să corecteze fundul chinezesc.

01.Pozițiile pornite

Stopurile sunt făcute pe tehnologia LED, cu ele poți face multe chestii frumoase. Au făcut designerii Mercedes ceva frumos cu bugetele lor?
Nu, niște triunghiulețe triste, ca la grădi, rușine.

02.Pozițiile noaptea(simulare)

Mergi tu așa după un SUV, vezi niște triughiuri roșii, și te gândești ”bă ce KIA Sportage nou și-au tras coreenii”.

03.Cum funcționează stopurile coreene ale merțanului?

Pozițiile sunt inelele LED de pe exterior, în interior pe lateral avem LED-uri puse pentru funcția de stop, iar pe interior(haion) LED-urile din interiorul inelelor de poziții avem proiectoarele pe ceață. Unica secțiune albă de pe stop are funcția dublă, indicator și marșalier.


04.Soluția

Cam asta ar fi soluția, sunt schimbări minime, știu, dar asta și se cerea schimbări cu sânge(bani) puțin, așa și se fac facelifturile, se intervine nu la metal, ci la plastic și faruri/stopuri, schimbarea cărora costă puțin.


05.Funcționalitatea noilor stopuri

În soluție am folosit mai bine tehnologia LED și de fapt am anulat panoul ăla cromat de deasupra plăcuței, iar în locul lui am unit stopul prin o poziție continuă, se va vedea în simularea de mai jos. Stopul s-ar aprinde pe internul ochelarilor pozițiilor. Și în stopuri ar fi marșalierul și indicatorul, care ar putea funcționa ca la Audi, în mod segvențial, ledurile s-ar aprinde pe rând dinspre plăcuță spre exterior. Iar proiectorul l-am coborât jos pe centru, așa cum e pe W222.

06.Soluția noaptea

Ochelarii ăia roșii sunt pozițiile, mult mai intereseant decât este soluția de la uzină, cu acele triunghiuri de grădi....așa soluții cu poziții continui pe toată caroseria, am văzut la Audi A8 și la Porsche 911, pe ăla l-am văzut noaptea, arată ca un OZN de cool, datorită acelei poziții. Iar jos este proiectorul .

Soluții mereu sunt, doar creier să fie, dar la design acum, materie cenușie este în deficit.





un post lenos
ady88
Este lenos din simplul motiv că m-am forțat să-l scriu, de vreo 2 săptămâni după ce am alergat am făcut ceva poze, acum sunt ușor plictisit și nu mai văd sensul în acest post, dar dacă tot erau poze îl voi face.


[Spoiler (click to open)]
Sus este o statuie din parcul Herăstrău, stă abandonată lângă un imobil abandonat ”Nautic club”, ea ar fi bine să fie adusă la alee. Îmi aduce niște asociații cu Ion Creangă .

01.Geam zidit. Așa chestii am mai văzut prin țări sărace, când n-ai bani de încălzire, reduci din dimensiunea geamurilor.


02.Însă aici el este complet zidit, după balcon se vede că familia e săracă, dar chiar să zidești complet geamul?


03.Lângă acel ”Ion Creangă” este un postament ruinat probabil pentru bustul lui Honoré de Balzac. Poate acel ”Creangă” de fapt este chiar monument închinat lui Honoré de Balzac, seamănă, probabil asta e chiar el.


04.În preajma monumentului am dat de un pisoi aborigen, foarte simpatic și prietenos.



05. După am dat peste un nou BMW, și am văzut că-i branduit și pe lateral, deși este o panaramă simplă de hatchback, așa chestii își permit producătorii de mașini de lux din Italia ca Ferrari sau Lamborgini, așa a fost și-n cazul unor modele sport de la BMW Z3 și Z8, dar să pui la o banală mașină de pi$de pe lateral logoul...aroganță.
”Cine e pă primu loc!?”


06.Biserica Sf Apostoli Petru și Pavel se modernizează


07.Arhitectură nouă lângă


08.Pista de bicle a lui Firea, nefinisată, dar folosită.



09.Reclamă pe bloc pentru piperenii ce pleacă spre casă pe pasajul inutil al lui Ciomu.


10.Mobilitatea alternativă își face loc pe parcarea supraetajată a lui Ciomu, nu prea se vede din cauza soarelui, dar omulețul de pe sensul opus merge pe un scuter electro, această tehnologie va schimba ecuația transportului alternativ, căci ea anulează problema reliefului.


11.Carterul corporatiștilor, tineret cu carul, când nimeream la diferite joburi bizare prin Pi$diushenii Vechi, mă umpleam de ură când îmi aduceam aminte că cineva, muncește la cămășuță, ia metoruașul, vine la oră fixă, stă în un birou comod cu AC și poate chiar priveliște de sus are, iar eu trebuie să accept tot căcatul prin provincii, deși eu am făcut facultate ca ei, sau alții stau la birouri prin instituții de stat în condiții bune..și de aia mă apuca o ură profundă.



12.Administrația noastră este varză, 8 primării, 35 de rezultate și soluții pe aceeași arteră, aici avem iluminare pe LED-uri.


13.În partea opusă avem becuri clasice galbene.


14.Când mă coboram de pe pasaj, am dat de o rămășiță a fabricii de mobilă, imobilul după arhitectură este construit în un stil stalinist, adică în anii 50.


15.


16.Acum pe linie 5-ul nu merge și lumea se parchează pe șine.


17.Parcare pe mijloc, trotuar protejat cu bolarzi recent, că până atunci aici era parcare și găuri pentru copaci.


18.Trotuarul de sus  e pustiu, dar cu finisarea noului bloc Skanska, sunt sigur că trotuarul va fi folosit de angajații ce vin de la stația de metrou.


19.Credeam că vor demola un imobil vechi al aerodromului cu semne de neoromânesc, dar nu l-au demolat, și se pare că este din simplul motiv că acolo e secția de Poliție.


20.Muzeul aviației are o poartă neoromânească


21.Șoseaua Fabrica de Glucoză este în proces de lărgire, o bandă s-a blocat, și nimic rău nu s-a întâmplat. Se vede un imobil istoric al fabricii de glucoză.


22.


23.Asta este o creșă veche, care intra în complexul social al fabricii de glucoză presupun, neoromânesc. Abandonată de mult timp, mă așteptam să o văd demolată cu acest proiect rutier.


24. Dar, văd că a scăpat, poate o repară și fac grădi din nou, că zona crește cu locuințe paralel cu birourile clasice deja aici.


25.Pe șantier am văzut un echipament destinat săpării șanțurilor pentru utilități, acei pereți din metal se bat în sol, iar după solul este luat dintre acei pereți metalici, așa muncitorii nu riscă să fie îngropați de pământ.


26. Niște betoane, probabil pereți de susținere al drumului, aici avem teren care coboară spre râu.


27. Aici avem o mostră de cretinism atât al statului, dar și al privatului, statul nu le-a cerut privaților să facă trotuare omenești cu rampe, iar privații nici nu și-au dat intersul să le facă civilizat. În rezultat nu avem rampe lângă blocurile unde se fac mulți bani și unde stau mulți oameni educați.


28. Ăștia de la UpGround și-au izolat trotuarul cu stâlpi.


29.Dar rampă n-au făcut, păi la ei trăiește/lucrează oameni cu handicap? ..E evident că nu le pasă de asta.


30. O imagine din același complex rezidențial, arată bine, ai spune că este o vilă privată. De fapt sub asta avem parcare subterană.


31. În partea opusă avem birouri, iar după verdeață avem accesul în parcarea subterană. Nu-mi place cum au realizat drumul, acoperișul parcării fiind plat, drumul a ieșit așa în sus cu bordurele ălea, arată urât.



32. Un bloc de a lui Skanska totul arată bine, cu excepția trotuarelor, care iarăși nu au rampe, și avem aici blocuri noi și așa o gafă.




33.Există un acces pentru cărucioare sus, dar spre el iarăși avem borduri înalte..catastrofă.

Am făcut niște simulări pentru soluții care trebuiau aplicate aici, dar asta în un post separat, nu-l mai încarc pe ăsta.




Democrație urbană artificială
ady88
Democrația este cel mai bun sistem de administrare cunoscut până azi, la fel și la nivel local democrația este o soluție bună, problema vine atunci când democrația este aplicată-n state fără tradiție democratică, atunci apar monștri, un exemplu din Chișinău.



[Spoiler (click to open)]
Așa cum am înțeles eu, democrația este o rezultantă în principiu al protestanților, care n-au tolerat corupția de la Vatican, și au dorit ca taxele lor să se oprească la nivel local, pentru că ei știau mai bine ce nevoi au, ce proiecte sunt prioritare spre finanțare și în principiu asta a fost o nevoie a burgheziei, adică ale elitelor financiare, care mai și aveau acces la învățământ. Deci sistemul democratic la protestanți a fost o dezvoltare oragincă ale relațiilor între oameni, de aia la ei tot asta funcționează perfect, inclusiv și administrația locală.
Din câte am înțeles în țările dominate de catolici era un pericol ca după 1945, partidele comuniste/socialiste să ia majorități și să se facă niște revoluții socialiste de catifea prin care așa țări ca Portugalia, Spania, Italia și Grecia să devină părți din blocul comunist, de aia SUA a preluat inițiativa și practic a salvat Europa de o comunizare mai adâncă, inițiind planul Marshall. Deci catolicii au rămas în blocul capitalist, dar democrația acolo este aplicată mai rău ca la protestanți, și asta se vede la nivel local, mai ales în țările sudice exclamate mai sus, și-n regiunile lor sudice adeseori sunt asemănătoare cu România, acolo se aleg primari semidocți, care fac chestii populiste.

Iar la noi cu mentalitatea noastră estică, democrația o duce cel mai rău, mai ales cu backgroundul nostru comunist. Practic în orașe nu există societate civilă și elitele financiare, adeseori abuzive, pot face cam tot ce-și doresc în oraș, iar măruntaiele din socitatea civilă, dacă sunt, au puține mijloace de luptă contra abuzurilor acelor elite financiare, în rezultat obținem orașe monștri, construite pentru nevoile unui procent infim de oameni, acele elite cu parnos, orașe care sunt construite în jurul mașinii, mijlocul de locomoție ale elitelor. Anume din acest motiv avem orașele de azi incomode, inumane, cu transport public subdezvoltat.

Deci democrația pură la noi la nivel local, nu merge bine din cauza mentalității noastre, și de fapt minoritatea aia formată din elitele financiare își fac orașul după necesitățile lor în condițiile democrației, ce e de făcut?

Să ne creștem societatea civilă,..... dar asta-i proces de durată.
Eu văd ca unica alternativă în acest caz, adoptarea unor standarte, legi urbanistice care să limiteze abuzurile de putere ale elitei locale. Aici vorbim de PUZ-uri, PUD-uri....(nu-s specialist în asta) și a unor STAS-uri noi, în care să se excludă spre exemplu posibilitatea construcției de treceri pietonale subterane sau supraterane fără o nevoie (stație de metrou/tramvai subteran sau suprateran, cale ferată) și firesc cu obligativitatea în acel caz de dublare pe șosea ale acelor treceri. Asta este doar cazul trecerilor, dar abuzuri făcute de elite pentru confortul lor pot fi multe, nu lungesc pe tema asta.

Ok, să trecem la chestiune, am luat ca exemplu Chișinăul, cartierul Ciocana, unde când eu eram mic și mai prost,visam să trăiesc, dar și unde doamna pretor(că e femeie) a anunțat un proiect revoluționar de rezolvare a problemelor de parcare din contul spațiului verde.

01.Soluția revoluționară pentru parcare în Ciocana

Practic madam pretor propune să se ciuntească din contul spațiilor verzi de pe strada Milescu Spătaru, o ^^^soluție^^^ veche aplicată și-n București, dar și-n același cartier Ciocana, chiar lângă pe strada Petru Zadnipru, realizate recent și pe care le-am notat cu ^^^săgeți galbene^^^.
Probleme cu aceste parcări în spic ar fi cam două:
 - Prima constă în faptul că se confiscă din spațiul verde, pe drum sunt distruși copaci iar în rezultat au de suferit pietonii care sunt expuși caniculei, copacii în afară de partea estetică, mai reduc și poluarea fonică venită de la șosea, deci locuitorii vor primi zgomot mai mult de pe carosabil, tot din cauza lipsei copacilor soarele vara va coace asfaltul, el va emana produse toxice și seara căldură.
 - A doua problemă se referă la partea rutieră, pe magistrale în lumea civilizată parcare nu se face, căci orice parcare blochează prima bandă, în așa condiții nu mai poți creea pe prima bandă, bandă deidcată transportului public.

Pe mine mă interesează mai mult prima parte, confortul pietonilor și locuitorilor, ce soluție se poate aplica pentru a face și locuri de parcare, dar și pentru a păstra spațiul verde, dar poate se mai poate ceva de făcut mai bine în contextul unor așa modernizări.


02.Strada Ion Dumeniuc artera ”model” spre care merge pretura Ciocana

Sursa
Strada Dumeniuc este nouă, o creație a lui Chirtoacă, și este construită de la 0 greșit. Am ales această stradă nouă pentru că este asemănătoare cu Milescu Spătaru(MS) și pentru că poze cu MS n-am găsit. Poza principală tot este de pe Dumeniuc, și se vede că avem un carosabil lat de 15m, parționat în câte 2 benzi pe sens, parcare în spic, și trotuar. Spații verzi sunt pe partea opusă, unde-i maidan, totul pentru plăcerea automobilistului. Întrebarea este în sine dacă ai nevoie de 4 benzi pe aceste artere secundare, eu zic că nu, eu zic că asta se poate de reconfigurat.
Apropo soluția aleasă este absolut bleagă, în loc Chirtoacă să pună piatră cubică sub pietoni, pentru frumusețe, dar și pentru un confort termic vara, el a pus tot sub mașini, băăă, ce .......

Dar înainte de a trece la soluție, voi face o abatere, pretorul sectorului Ciocana a spus că are în planuri să facă o pistă de bicle ca la carte, mai jos va fi o hartă cu traseul propus de ea.

03.Traseul pistei de bicle propus de oficiali

Deci ea a propus să se facă o ^^^pistă izolată^^^ pe strada Meșterul Manole, care este o arteră ce taie în două un cartier INDUSTRIAL, adică ea acolo va ajuta exact pe nimeni în drum, este un proiect programat spre EȘEC. O pistă care și-ar găsi clienții, mulți, sunt sigur, ar fi pe traseul notat de mine cu ^^^albastru^^^, adică o pistă care să preia tineretul din cartierul dormitor Ciocana și care să-i aducă exact în centru, adică o pistă care să aibe mai multe puncte de interes pe care să le unească, iar aia de pe Manole, este ”in ză midăl of nouver” prostie pură.


Revin la tema inițială, parcare și condiții normale pe stradă pentru oameni, cum putem creea un echilibru?
Pentru a face loc pentru toți pe străzi, trebuie aplicate niște senusuri unice, căci configurația străzilor și spațiul permite.

04.Sensuri unice

Sovieticii au asfaltat generos în Ciocana, în afara arterei centrale unde avem 3 benzi pe sens, peste tot sunt 2 benzi pe sens, și toate sunt paralele, capacitate excesivă, prea mult asfalt. Putem prelua acele artere mari, facem sensuri unice, iar spațiul rezultat îl împărțim pentru pietoni, cicliști, spațiu verde și parcare. Voi lua niște segmente de drum din diferite zone pentru a exemplifica transformările propuse.

05.Milescu Spătaru vs Igor Vieru

Aici în afară de excesul de benzi peste tot, pe Milescu Spătaru(MS) nu există trotuar, iar pretoarea vrea parcare în spic, o doare la pi... de oameni.
Modernizări pe MS:
 - sens unic spre Sud cu 2 benzi;
 - spațiul rămas pe benzi de bicle, spații de parcare paralele, și spații verzi cu insule pietonale unde este cazul;
 - am adăugat trotuare pe MS.

Modernizări pe Igor Vieru(IV):
 - sens unic spre Vest;
 - spațiul rezultat iarăși l-am transferat spre acele parcări paralele, o bandă bidirecțională de bicle, spații verzi și insule pietonale.

06.Mihail Sadoveanu vs Petru Zadnipru

Aici avem trotuare sovietice pe Mihali Sadoveanu(MS), dar ele în ultimii ani au fost făcute vraiște de privații care au construit vile, blocuri și magazine pe spațiile verzi generoase lăsate de sovietici în cartier, iar trotuarele și le-au luat sie uneori, alteori au făcut parcare, tot asta trebuie corectat.
Modernizări pe MS:
 - două benzi pe sens spre Nord;
 - locul rămas l-aș da spre aceleași locuri de parcare paralele, două piste de bicle, spații verzi și insule pietonale;
 - toate trotuarele ar fi restabilite chiar cu prețul pierderii unor locuri de parcare la centrul comercial Green Hills, oamenii sunt prioritatea, nu mașinile.

Modernizări pe Zadnipru(PZ):
 - o bandă pe sens spre Est;
 - restul spre parcări, piste, spații verzi și spre pietoni.


07.Mircea cel Bătrân vs Petru Zadnipru

Aici am luat ca mostră intersectarea unei artere secundare Petru Zadnipru(PZ) cu artera principală, bulevardul Mircea cel Bătrân(MB).
Așa cum a fost și pe drumurile precedente, firesc că primăria a intervenit pe spațiul verde de pe MB în un mod foarte moldovenesc, șpagă în copilka partidului și fă ce vrei, deci am obținut un sat în Ciocana pe bulevardul central, deci acolo cu trotuarele ai de muncă mult.
Modernizări pe MB:
 - câte 2 benzi pe sens pentru mașini și câte una rezervată și izolată pentru trolee;
 - 2 piste de bicle pe centrul bulevardului, pe spațiu verde, rămâne și spațiu, dar avem și piste izolate de trafic și de aleea centrală;
 - refacerea infrastructurii pietonale.

Ok, de desenat am desenat pe hartă, dar presupun că ele se citesc greoi, așa că am luat poza făcută de Viorel Răilean pe Dumeniuc și am aplicat soluțiile propuse mai sus în 3D, acolo este mai ușor de citit acele soluții.


08.Situația originală, Ion Dumeniuc din Chirtochistan, multe chestii inutile și foarte puțină atenție la nevoile oamenilor.

Dumeniuc este arteră nouă, s-a făcut prin 2014, te-ai aștepta că primarul ”european” va face o arteră la standartele lor, dar el a făcut o arteră sovietică.

09.Chirtochistan

Pe lungimea întreagă avem parcări în spic, și 0...ZERO treceri terane pentru oameni, că aia de pe bulevardul central(^^^a^^^) nu se pune, în schimb avem 2 străpungeri ale liniei duble pentru mașini ^^^b^^^ și ^^^c^^^, și asta nu este ceva care va fi pictat în viitor, căci nu există nicio prelungire al trotuarului spre carosabil, deci trecerile n-au fost proiectate în principiu, traversează cu taxiul strada, legal, pieton sărac.
Aceeași abordare o avem la capătul opus(^^^d^^^), 0 treceri pietonale, și nu există trotuar pentru o viitoare trecere, artera asta a fost proiectată de un dobitoc.


10.Soluția

Aici am schimbat un pic strategia, am marcat cu cifre schimbările cele mai importante, pentru a fi mai înțeles.

  1. Trecere terană ridicată la nivelul trotuarului - este o soluție care permite împușcarea mai multor iepuri. Așa o trecere creează un mediu fără bariere, oamenii nu mai coboară jos de pe trotuar pe carosabil ca să traverseze, este invers, mașina urcă. Se calmează viteza traficului, adică mărim siguranța pietonilor. Confortul pietonilor este sporit pe timp de ploaie, apa nu mai are cum să se acumuleze în zona trecerilor, ea va fi mereu uscată.

  2. Insule pietonale - Sunt zone în care parcare paralelă nu mai poți face și ai trecere terană pe care trebuie cumva să o protejezi de inculții motorizați, aici se face insulă pietonală. Ea în afară că încurcă parcarea pe trecere, mai creează un confort psihic pentru pietoni, o siguranță că nu vor fi călcați, la fel ele calmează viteza traficului.

  3. Spații verzi aferente insulelor pietonale - Precum se vede aceste spații verzi sunt o continuare organică a acelor insule pietonale din punctul precedent, aceste spații verzi se fac obligator  înainte de insule pentru a încurca parcarea direct înaintea trecerii, adică aceste spații verzi păstrează spațiul vizual pentru șoferi și pietoni, unii pot vedea pietonii, iar alții pot vedea mașina datorită lor, adică datorită faptului că că nu-s mașini parcate în fața trecerii.

  4. Piste de bicle, unidrecționale - Sunt la număr două, largi de 3 m fiecare în sensul său, lățimea lor permite desfășurarea circulației pe două fire, adică unii pot întrece cicliștii mai lenți. Pistele pe toată lungimea sunt izolate cu bordură de trafic și la intersecții cu accese auto, cu bolarzi. În zona trecerii pietonale(1.) pistele urcă la fel ca și carosabilul, la nivelul trotuarului, asta trebuie făcut pentru a calma și viteza cicliștilor la intersecția cu fluxul pietonal. Da asta este necesar, unii cicliști sunt tineri și exagerează cu viteza, ei trebuie calmați la treceri.

  5. Spații verzi între trotuare și șosea - Aceste spații verzi nu au doar funcția estetică, ci și funcția de buffer între zona rutieră, parcare, piste de bicle și trotuare, pietonii trebuie izolați de acele fluxuri mai rapide. Firesc că pe aceste spații trebuie plantați direct arbori maturi, care nu mai pot fi deteriorați, care dau umbră azi. Această perdea de copaci este importantă nu doar pentru confortul termic vara, ci și pentru o izolare fonică față de mașini ale imobilelor aferente străzii. Nu am reprezentat copacii pentru că ei ascundeau alte detalii pe care le voi arăta.

  6. Trotuar - Trotuar pavat cu piatră cubică sau chiar cărămidă, care este mai frumoasă ca asfaltul ăla mizerabil, nu se încălzește și este permeabilă pentru apă, și firesc pe trotuar n-ai cum ajunge cu mașina, el fiind izolat din toate părțile cu borduri și bolarzi.

  7. Unica bandă ruiteră - Precum se vede din o șosea cu 2 benzi pe sens și fără treceri pietonale...aeroport practic, am făcut o stradă locală cu o bandă, una este suficientă pentru a asigura accesul în cartierele noi, dar nu permite să atingi viteze mari.

  8. Parcări paralele - În locul parcărilor în spic care crapă din spațiul urban prețios, am făcut paralele. Sunt mai puține locuri, dar asta nu-i problema statului să le facă locuri automobiliștilor, statul trebuie să asigure oamenii cu transport public, adică să folosească eficient banul public. Această parcare mai are o funcție de calmare a traficului.

  9. Bolarzi - Trotuarele trebuie protejate de țăranii motorizați care cum văd breșe se bagă pe trotuar, toate breșele este important să fie astupate.

  10. Barieră la intrarea în curțile blocurilor - Curțile blocurilor tot trebuie închise pentru doritorii de parcare moca, curțile blocurilor dacă au locuri de parcare, trebuie să fie folosite doar de locuitorii acelor blocuri.

  11. Navigația pe blocuri - Cartierele sovietice și moderne din cauza că au o arhitectură plată seamănă mult, din acest motiv navigarea în ele este greoaie, pe tema asta sovieticii au filmat filme. Pentru a ușura orientarea oamenilor trebuie numerate blocurile pe fațadă, cu cifre mari, din mai multe părți, ca să fie vizibile din mașini, transport public, bicle și pentru pietoni. Da există hărți electronice, dar nu toți le au la îndemână, unii n-au net sau telefoane moderne, iar cu așa cifre mari pe fațadă oricine se poate orienta, iar dacă are mobil cu hărți, aceste cifre vor servi ca o confirmare, e situație win & win.

Cam așa se pot moderniza arterele sovietice, pentru ca toți să fie egali în oraș, care aparent în modernismul său sunt total moarte, nu, ele pot fi umanizate, doar avem nevoie de standarte stricte de proiectare a noilor artere, și cam așa putem să obținem un rezultat în oraș, de parcă am avea o democarție organică, ca în Vest.





Europă fără fond, în Iași
ady88
În principiu acest post putea să nici nu apară, căci comunitatea evreilor din Iași nu a spus nimic negativ, practic nimeni din Iași n-am auzit să fi spus ceva de rău de demolarea porților ălea, am urmărit și un forum mai popular, în Iași nimeni nici nu a postat ceva despre asta, dar totuși am ținut să-mi pierd timpul pe acest post.

Sursa

[Spoiler (click to open)]
Problema  de fapt a constat în faptul că pe timp de vacanță primarul Chirică s-a trezit să demoleze poarta cimitirului evreiesc, nu, asta nu este ceva atipic pentru spațiul carpato-danubiano-pontic, așa au făcut mulți, inclusiv Oprescu în cazul arterei Buzești, însă-n cazul lui Chirică este ceva special, el joacă rolul unui părimar deosebit, mai european, care face mute conferințe de presă, adică comunică, are valori vestice,..etc. Adică să demoleze ceva istoric sau nu prin metoda șmenarilor, pe timp de sărbători, nu te aștepți, dar uite că a făcut-o, și a și tăcut după, n-a mai ieșit în conferințe de presă după ce s-a ridicat zarva, europeanul acolo n-a mai ieșit din tufari.

Deci problema în sine nu mai constă în faptul  că a demolat ceva cu aspect istoric, dar că n-a comunicat înainte de asta, dacă tot o arde european, trebuia înainte de demolare să facă o conferință de presă, așa cum el știe bine, și să spună:
”Dragi cetățeni, peste o lună noi ne vom apuca să mutăm poarta cimitirului evreiesc mai spre cimitir, poarta deși are un aspect istoric, nu mai e autentică, ea fiind distrusă-n anii 80 de către comuniști, și reconstruită pe actualul loc. Noi vom demonta elementele prețioase de pe ea, iar restul vom demola, pentru ca ulterior să o reproducem în mod exact cu acele elemente de decor originale direct lângă cimitir. Asta se face și din considernete că noi dorim să reparăm și lățim drumul de acces spre noile cartiere și școală, dar și pentru că acest lucru a fost solicitat de liderul comunității evreiești”.

Era greu să zică asta?
Dar modul de lucru ”din tufari” a luat vârf.

Ok, asta cu criticarea este ușor, ce soluții se puteau aplica ca o alternativă la demolare?
Am desenat eu câteva, din care una am și ilustrat-o, dar la început să vedem ce am avut în teren.

01.Poarta, sau coroana.

Nimic special în afară de poartă, un drum de asfalt rupt, fără trotuare.

02.Se mai observă o mică poartă mai la vale.



03. Poarta mică



04.Situația de sus

Imaginea este așa de neagră și cu acele texte...din motiv că laptopul meu e vechi și nu pot intrat în 3D pe Google Maps, dar se vede care era sitauția de sus.

05. Urmele șoferilor beți

Aici teoria expusă de Chirică, primește confirmare, da, partea de jos era construită din beton armat, deci probabil a fost turnată de comuniști. Dar asta nu înseamnă că ea trebuia demolată.

06.Situația de mai sus.

Mai sus poarta a fost notată cu ROȘU, cu a primul traseu alternativ, cu b o deviere și c un traseu nou spre cimitir. Fiecare variantă are avantajele sale, cel mai ieftin ar fi fost b, cu o micpă deviere pe lângă poartă drumul s-ar putea lăți și ar fi ieftin, cu a ar costa mai  mult dar ar fi un traseu mai direct spre cimitir. Iar c ar fi cel mai de paradă și scump, căci ar presupune exproprieri și demolări, pentru a face drum direct..

Eu am ales varianta a, ca fiind o stare intermediară .

07.Azi.



08.Soluția

Soluția este să civilizezi zona, dar păstrând poarta pe loc, ar apărea trotuare, asfalt, iluminare, canal....tot.

09.Azi



10.Soluție

În loc de drumul vechi aș face o arteră pietonală, mai ales că în zonă s-a deschis o școală nouă, și funcția de acces doar că am mutat-o pe noul drum, care ajunge mai direct la cimitir, și un pic șerpuiește pentu proprietarii cartierului de vile de lângă, dar ei au mașini , pot înconjura.

Se mai vede pe deal ceva roșu, așa eu am creeat în loc de câmpul plin de moloz, un memorial al Holocaustului, ideea a fost luată de la un memorial din Washington.

11.De sus azi.

Precum se vede zona deja a început să fie civilizată, a apărut un cort de tenis, de aia eu am continuat cu acea zonă pietonală și acel memorial.

12.

Ideea memorialului ar fi în aceea că acele suprafețe roșii ar reprezenta rănile(jertfele umane), provocate de hiteleriști(suprafața ruginită) în formă de cuțit.

13.Azi

Se vede ce zonă insalubră era acolo, copii pe drum mergeau spre școală, flancați de peste tot de câini maidanezi.

14.Soluția

Condiții civilizate cu păstrarea porții.





Transport public terestru modern, pe bune
ady88
Câte ceva de transportul public terestru, recent s-a deschis o bandă dublă pentru transportul public în capitala Rusiei, săpând mai adânc de ce a fost necesar pentru ca banda să fie dublă am ajuns la concluzia că toate sistemele de transport public din Estul Europei au aceeași problemă, chiar și în București e la fel.



[Spoiler (click to open)]
Această bandă a apărut pe lângă sediul KGB, actualul FSB, și în Mosocova nu este ceva nou, sunt deja 3 locuri unde sunt asemenea soluții aplicate prin centrul lor istoric.

01. Ambele benzi sunt în același sens

De ce a fost nevoie de această bandă dublă?
În cazul acestei benzi prin acest loc în același sens treceau 18 linii de autobuze! Moscova acum cu primarul lor Sobyanin a luat-o pe calea modernizării europene, printre acele măsuri de ”vesternizare”  al orașului a intrat și modernizarea transportului public terestru, și o chestie absolut logică în acest proces este oferirea transportului terestru un spațiu propriu, adică aceleași benzi pentru transportul public.

02. Aici se vede asta mai bine

La început ei au luat câte puțin, câte o bandă pe sens, însă din cauza că pe multe artere(ca în cazul nostru) au multe linii de autobuze/trolee ele adeseori se împotmoleau una de alta, iar să depășească unul pe altul, nu puteau căci în stânga autobuzului era ambuteiajul. Ca ieșire din situația asta a fost soluția asta cu benzi unidirecționale duble.

02a. Banda este utilă dar are o problemă

Tot asta aparent este de bine, benzi separate duble, mai mult spațiu pentru transportul public. Însă asta nu este așa, tot asta de fapt ne zice despre o problemă, aia de care am zis la începutul postului, comună pentru toate rețelele postsovietice. Acea problemă constă în faptul că toate rețelele de transport public terestru din Europa de Est, au rămas la fel după căderea Mizeriei de la Varșovia,..pardon Pactului. Adică atât rețeaua din Moscova, cât și rețeaua din București au rămas la fel de stufoase ca până-n 1990. Adică pe bulevardele mari rulează de la 5 la 20 de linii de transport public, ce este o tâmpenie, căci ele toate se dublează și de fapt se împedică unele pe altele, necesită o droaie de șoferi, tot asta nu este eficient deloc.

Cum s-a ajuns acolo?

Majoritatea orașelor la început au fost deservite strict de tramvaie, o rețea densă ce intra peste tot. Nu, ea nu era perfectă, sau ceea ce vedem azi, era ineficientă, vechicule incomode și mici, care fără șine separate erau prinse-n ambutiaje. Cam de aici în multe orașe, inclusiv Moscova au renunțat la tramvaie total, sau parțial, înlocuindu-le cu rețele de metrou (în orașe mai mari), care se completau de rețelele de trolee/autobuze. Tot asta la acel nivel funcționa, era populație mai mică, drumurile erau lățite, și trafic era puțin...era orașul lui Stalin.
Însă azi tot asta nu mai poate funcționa, niciunde. Pe stradă totul este ocupat de transportul privat, deci soluția este în separarea transportului public de mașini și folosirea spațiului de către un transport terestru cel mai eficient(LRT).
În configurația actuală rețeaua ar necesita prin multe locuri așa benzi duble, însă asta este prea risipitor, în orașe n-ai spațiu de irosit.
Înainte de a trece la soluție voi face un mic excurs în istroia acelui loc, istoria transportului public.

03. 1924

Așa cum se vede în 1924, pe acel loc era la fel o bandă  dublă, cu sens dublu și pe ea rulau tramvaie, da, era rețeaua aia primitivă...Dar ce piloni eleganți erau pe linie, parcă-mi miroase a ceva Art-Nouveau la ei.

04. 1936

Aici se vede mai bine configurația străzii, care s-a păstrat și azi. Spațiul ăsta generos în plin centru a rezultat după demolarea unui zid care dubla zidul Kremlinului(Kitai-Gorod), o istorie tipică ce s-a întâmplat în multe orașe europene, chiar și centura Parisului a fost construit pe locul unui zid. Imobilul impozant în stil neorusescal al muzeului politehnic, a fost ridicat prin 1872, și pe lângă el mereu se afla o linie tramvai.


05. 1937

În 37, orașul a fost deja epilat de multe linii de tramvai, dar aia de lângă muzeu a rămas și făcea un fel de inel în jurul Kremlinului.

06.1940

Aici se vede cum asfaltează piatra cubică, asta este un semn că linia de lângă muzeu nu mai are mult până va fi și ea desființată, și tramvaie se văd acolo foarte multe, dovadă că liniile aveau flux bun.

07. 2007

Am trecut în epoca lui Lujkov, primarul colhoznic, care a preluat ștafeta de la comuniștii inculți ce l-au precedat. Se vede că artera aia de lângă muzeu a devenit o mare de asfalt cu vreo 10 benzi pe sens! Este o imbecilitate crasă.

08. 2010

Așa arăta imbecilitatea de jos. Linie de troleu exista și atunci, dar ele trebuiau să se strecoare între râul ăsta de mașini.

09. Azi

Asta este situația de azi cu acea bandă dublă de autobuze, practic muzeul este înconjurat de un fel de giratoriu de linii de autobuze, care unele sunt în tranzit, iar altele au bucla terminală aici, din asta obținem acele 18 linii care ajung pe acele două benzi.

10.



11a. Piața Iancului și transportul public terestru

Pentru a demonstra că și Bucureștiul are aceeași problemă, cu rețeaua ceaușistă voi lua ca exemplu Piața Iancului. La ora asta mi-au ieșit 7 linii care trec prin Iancului, din care multe sunt dublate de 2, 3 ori, asta fără să bag în seamă metroul de sub șosea.

Cum ar fi o rețea normală, eficientă, rapidă?

11b. Normalitatea

Ar trebui ras totul în afară de linia 1 și linia 55, 1 ar fi pe direcția N-S, iar 55 pe V-E, restul liniilor trebuie desființate și vehiculele introduse acolo unde fluxul necesită mai multe vehicule. Iar pe liniile existente trebuie introduse tramvaie noi, separate liniile, și să fie introduse semafoarele cu prioritate pentru STB, pentru ca vehiculele să se oprească doar în stații.

12. Normalitatea la ruși

Aceeași idee aplicată la ruși. În loc de acel culoar dublu cu sens unic pentru autobuze, trebuie introduse practic 2 linii de tramvai mari, cu posibilitatea ca pe ele să mai ajungă poate niște autobuze.
Traseul unei linii de tramvai ar fi de pe artera ce vine din NE spre SV, să intre direct în artera pietonală de azi, și să ajuingă până-n piața Roșie, formând așa un fel de transit mall, unde ai zonă pietonală cu tramvai pe centru.
Traseul celeilalte linii ar fi dinspre Vest(Teatrul Bolshoi)  spre SE(pe lângă muzeul Politehinic).


13. Culoar unic bidirecțional în loc

Am scris mai sus că asta s-ar dedica mai mult pentru tramvaie, însă pentru economisirea timpului am lăsat autobuzele și am adăugat doar un tramvai.
Un alt element important care l-am adăugat sunt trecerile de pietoni, acolo este nevoie de ele în multe locuri.
Se mai vede un semafor pentru transport public, el trebuie mereu să ofere prioritate transportului public, chiar și în fața pietonilor, le pui un roșu câteva secunde pentru ca tramvaiele să circule cât mai rapid pe linie, de mașini tac, acolo în genere nu se discută, ele în lanțul priorităților sistemului de samforizare trebuie să fie pe ultimul loc.


14. Benzile trebuie să fie asfaltate

Transportul de bază pe aceste artere trebuie să devină tramvaiul, dar asta nu este motiv ca ele să fie înierbate, așa cum astăzi este la modă. Benzile trebuie să fie asfaltate pentru ca pe ele să poate circula în caz de necesitate rute temporare de autobuze/trolee, ambulanțe, pompieri,.... cortegii oficiale ale unor tipi importnați, delegații olimpice...așa benzi izolate și asfaltate pot deveni chestii multifuncționale, care pot ușura viața orașului.

15.

În imagine se vede o trecere de pietoni, mai multă verdeață, căci zona separatoare era pavată cu granit, acolo trebuie să fie gazon. Se văd două tipuri de semafoare pentru TP și pentru traficul ordinar, fazele lor așa cum am spus trebuie să fie diferite, căci prioritate trebuie să aibe:
1.transportul public
2.pietonii
3. bicicletele
4. mașinile

Și această schimbare(în afară de plantarea acestei linii de tramvai) implică modernizări minime, mai mult de organizare a mișcării pe benzile deja creeate.
Eu anume așa aș face, la început pentru testare aș împuțina din liniile autobuzelor, și aș face aici bandă cu sens dublu. Iar ulterior după ce lumea ar simți că așa este mai rapid și comod, aș putea băga în discuție o investiție mai mare, ca o construcție aici a unei linii de LRT, plantarea acestor șine. Așa cam se face în Vest, se face ceva provizoriu dar care oferă niște avantaje de gustat locuitorilor, iar după ce ai de partea ta cetățenii, bagi artileria grea.


Transportul public modern nu este ce visează unii azi gen autobuze electrice, ci anume așa o rețea bine pusă la punct, fără dublări, cu linii de tramvai de mare capacitate pe arterele mari, și cu autobuze pe post de linii colectoare care să aducă din adâncul cartierelor pasagerii spre linia de tramvai de pe bulevardul central. Totul trebuie să funcționeze ca un sistem circulator uman.






Improvizație sau ”merge și așa”?
ady88
Recent pe contul de FB al CNAIR, asta este fostul CNADNR, adică autoritatea de stat pentru construcția de drumuri, un video unde ei se lăudau cu ”cel mai complex nod din România”. Este asta chiar o reușită, sau se putea mai bine?

[Spoiler (click to open)]Nodul se află lângă localitatea Turda și conectează două autostrăzi A3 și A10, cu șoseaua DN1. Care de fapt e problema? De ce a apărut acest post?

 - Intersecția este enormă - încercuiește mari suprafețe agricole;
 - Complexitatea ridicată - dacă nu ești atent la indicatoare trebuie să faci un ocol de 20km spre exemplu;
 - Cost ridicat - deoarece sunt foarte multe bretele, poduri....rezultă și un cost bunicel.

01. Nodul rutier de la Turda

Eu cred că acest nod se putea face mai mic, simplu și deci ieftin și respectiv voi oferi soluția.

Trebuie să remarc faptul că nodul își face treaba, dar este prea enorm, spre exemplu pentru câmpurile încercuite de bretelele nodului s-au făcut suficiente accese pentru utilaje agricole.
02.Accesele spre terenurile încercuite de nod


03.Idem

Însă eu stau să mă întreb dacă va mai crește ceva comestibil pe așa un câmp încercuit din toate părțile de autostradă, de unde vine mereu o doză considerabilă de noxe?

Eu cred că niște banale giratorii aici și-ar face treaba perfect, dar înainte de a arăta acea soluție, voi da un exemplu conex din RM, țara care nu are autostrăzi, dar totuși un nod complicat are, și el tot necesită o simplificare, asemeni nodului din Turda. Și dau acest exemplu pentru că modul de formare este același și soluția poate fi la fel.
04.Nodul rutier din Nordul Chișinăului

Nodul rutier din Nordul capitalei moldovenești este asemănător cu nodul din Truda nu doar prin complexitate, ci și prin numărul de șosele care el le unește, sunt trei, de fapt chiar 4 dacă luăm în considerație un drum regional. Deci avem M2, M21, M14 și R4.

05.Tot el în 65

Iar dacă ne uităm la acest nod în poza din 1965 putem vedea altă asemănare cu nodul din Turda, șoseaua M14 a fost construită mai târziu, adică configurația de azi, este doar o improvizație, așa cum se va dovedi și în cazul nodului românesc.

06.Improvizația făcută-n 1980

Sus cu ROȘU am notat improvizația făcută-n 1980, probabil cu ocazia Olimpiadei din Moscova ăștia din MD și-au tras ”autostrada” asta din beton. Intersecția e funcțională, dar în ea să te orientezi este foarte greu și pentru localnici, ce să mai zici de oameni din alte regiuni, cum spun rușii ”fără 50 de grame de tărie, nu te poți lămuri” în ea.

Cum se poate tot asta simplifica și să-i și păstrăm funcționalitatea?

07.Soluție de simplificare al nodului din Chișinău

Eu aș desființa toate bretelele ălea vechi și aș fi făcut un giratoriu mare, toate legăturile sunt păstrate, doar că totul este mult mai simplu de înțeles.

Eu mai sus am mai adăugat un element inexistent azi, o probabilă autostradă spre nord(Orhei - Bălți), adică am deviat M2 pe un alt traseu..asta este vis.


Revin la nodul de la Turda, acest nod a fost de fapt completat recent de CNAIR, acea porțiune am notat-o cu PORTOCALIU, adică acele bretele sunt o improvizație pentru a conecta autostrada A10, la nodul existent între A3 și DN1.

08.Cazul de la Turda cu elementul adăugat recent

Și am mai scris mai sus, problema cu această improvizație este că ea taie prea mult teritoriu și-l face impracticabil pentru a face ceva acolo în afară de benzinării și alte service-uri pe tema auto. Mărimea îl face greoi la navigare și scump.

Ce se poate face? Sau ce se putea face?

09.Soluția de simplificare al nodului

Așa cum am scris mai sus am folosit giratoriile pentru a împăca toate cerinețele. Și am obținut o intersecție mai compactă, ușor de navigat și în mod logic mai ieftină, căci dacă ne uităm la numărul de poduri, în cazul variantei de azi avem un total de 8 poduri(08.) și 5 poduri în varianta propusă de mine, adică reducem numărul podurilor aproape de 2 ori, presupun că și costruile totale s-ar reduce la fel.

Dacă ne referim strict la numărul podurilor implicate în rețeaua de autostrăzi și eliminăm podurile de pe rețeaua secundară obținem o diferență și mai mare, 5 pentru varianta de azi, și doar 2 în varianta mea.

Firesc, varianta propusă de mine nu este ideală, la capacitate presupun că intersecția mea are o cifră mai mică decât intersecția realizată azi, dar asta este unicul minus.

În concluzie pot spune că după părerea mea soluția aleasă de CNAIR este una greșită, prea mare, prea scumpă și prea greoaie în orientare, trebuia să fie aleasă o soluție mai simplă și ieftină, și nu este neapărat să fie aia propusă de mine, sunt și alte configurații simple, dar s-a ales cea mai scumpă și enormă.









Când oamenii nu-și doresc, iar puterea nu vrea schimbări
ady88
De fapt originalul compus de Lenin suna altfel și se referea la o stare înainte de revoluție, dar eu am schimbat sintagma deoarece la ruși nu este revoluție și nici nu va fi.


[Spoiler (click to open)]
Mai sus sunt bloggerul Varlamov cu primarul unui oraș, Obininsk din regiunea Moscovei. Un oraș ok după măsuile rusești, curat și asta este firesc că el are statut de oraș ”tehnopolis”, o fi așa cuvânt? Mă rog, un oraș cu multe institute de cercetare și cu o concentrare mare de oameni cu IQ mare, un fel de Sillicon Walley cu urși beți pe stradă ce cântă la balalaică :)))
De la așa un oraș te și aștepți că va fi alta implicarea acelor oameni inteligenți în viața orașului său, aidcă în rezultat și orașul ar deveni mult mai comod. Asta a verificat Varlamov, și a găsit un oraș tipic rusesc, curat, dar cam atât.

Chestia care m-a mirat este că în video ei doi au trecut pe lângă un monument și bloggerul l-a întrebat pe primar:
 - Dar oamenii cum ajung acolo? Nu văd trecere de pietoni. 
 - Ea era acolo, dar noi am desființat-o, căci pietonii se aruncau brusc pe trecere și mașinile nu reușeau să frâneze, acolo recent a murit un om, de aia am închis-o, dar se poate trece peste 200m.


Este puieril să desființezi o trecere, dacă acolo a fost călcat un om, dar înainte de a-l face pe primar retrograd trebuia să cercetez locația.
Și am găsit eu locul, este o intersecție în formă de Y, semaforizată, cu toate 3 drumuri cu sens dublu. Aici logic era să se facă un sens giratoriu, dar ei au lăsat schema sovietică și anume din această cauză se întâmplau problemele.
01.Configurația intersecției înainte de ”reformă”

Sus am notat toate trecerile de pietoni din zonă cu galben sunt acele ce sunt și azi, iar cu roșu sub nuemerle 2 și 3 avem acele ce astăzi au dispărut.

02.Situația de după modernizare.

Așa cum am spus trecerile 2 și 3 au dispărut în urma excesului de zel al primăriei combinat cu prostia Poliției Rutiere care probabil și ea a recomandat măsura.

03.Distanțele parcurse după lichidarea trecerilor.

Cam asta propunea primarul să faci ca să treci drumul în acea zonă, adică tu fraiere pieton trebuie să ocolești 400m pentru ca șoferii avantajați de mașinile sale să nu fie deranjați de tine în acea zonă, să se ”fluidizeze” traficu.

04.Niște imagini de jos cu și fără trecere.

Acolo era trecere nesemaforizată, și aici este una dintre probleme, de ea mai târziu. Se mai vede că după modernizare a fost desființat trotuarul spre trecere, s-a plantat gazon și ca să fie sigur s-a instalat și gard ca la stână.

05.Situația de azi.

Aici se văd și semafoarele, și de fapt aici era buba, că mașinile ce veneau pe verde din Sud, veneau în trombă spre acea trecere nesemaforizată, iar acolo probabil pietonii mai neatenți se aruncau pe trecere fiind siguri că li se va ceda trecerea.. dar mașina nu se poate opri momentan. La asta se adaugă și configurația intersecției, respectiv șoferii descriși mai sus intrau în intersecție unde nu puteau urmări acea trecere nesemaforizată.

Problema de bază nu era în trecere, pietoni naivi, sau șoferi vitezomani, ci în intersecția croită prost, pentru cifre în hârtii. Acele treceri nu trebuiau lichidate, ci intersecția stupid trebuia reorganizată, ca acele viteze să nu mai fie posibile, iar trecerea pietonilor să fie sigură.

05.a Asta ar fi soluția.

Modificări:
 - Bulevardele din nord trebuie reprofilate în sensuri unice;
 - Intersecția trebuie organizată în un giratoriu semaforizat;
 - Trecerile de pietoni trebuie grupate în acel giratoriu și firesc că vor fi semaforizate împreună cu traficul ruiter, anume asta exclude acel conflict, adică accidentele.

06.Situația de azi, fără trecere.

Aici se vede că totul a fost ras doar ca șoferii iubiți de primar să economisească o secundă, acolo probabil că în trecut erau și stații de transport public..care azi au fost mutate mai în cartier....totul pentru mașini și nimic pentru oameni.

06a. Soluția

Asta este așa o mică clarificare ce aș face eu acolo la nivel stradal.
 - Trecerea de pietoni semaforizată, asta elimină orice dubiu, pietonii fără verde nu se pot arunca pe trecere;
 - Redistribuirea spațiului rutier, în loc de 2 benzi/sens, am făcut o linie de LRT cu stație direct aici în intersecție, pentru comoditatea oamenilor. Pistă unidirecțională de biciclete și o bandă auto.
Toate aceste măsuri ar frâna fluxul auto și ar face imposibile accidentele, pe lângă asta ar adăuga un transport public rapid și sigur, care la rândul său ar atrage oameni din mașini în transportul public.

Deci cam așa ar face un primar civilizat, dar primarul lor ca un retrograd  a luat și a desființat trecerea, nu-i trecre, nu-i problemă, asta este logica lui. De la locuitorii cu IQ înalt mă așteptam să-l tragă de guler pe primar pentru gafa asta...nimic. Uite așa și am obținut titlul oamenii nu-și doresc, iar puterea nu vrea.