?

Log in

No account? Create an account
[sticky post]primul post
ady88
Acest blog l-am creat dupa ceva timp ce am postat pe niste forumuri, insa in cauza pozitiei mele adeseori destul de incisiva si categorica am fost banat pe multe, respectiv am hotarat sa scap de limitele forumurilor si sa postez aici. Acest blog nu este unul tematic, respectiv temele vor fi diverse. Subiectivitatea va fi garantata aici.

Improvizație sau ”merge și așa”?
ady88
Recent pe contul de FB al CNAIR, asta este fostul CNADNR, adică autoritatea de stat pentru construcția de drumuri, un video unde ei se lăudau cu ”cel mai complex nod din România”. Este asta chiar o reușită, sau se putea mai bine?

[Spoiler (click to open)]Nodul se află lângă localitatea Turda și conectează două autostrăzi A3 și A10, cu șoseaua DN1. Care de fapt e problema? De ce a apărut acest post?

 - Intersecția este enormă - încercuiește mari suprafețe agricole;
 - Complexitatea ridicată - dacă nu ești atent la indicatoare trebuie să faci un ocol de 20km spre exemplu;
 - Cost ridicat - deoarece sunt foarte multe bretele, poduri....rezultă și un cost bunicel.

01. Nodul rutier de la Turda

Eu cred că acest nod se putea face mai mic, simplu și deci ieftin și respectiv voi oferi soluția.

Trebuie să remarc faptul că nodul își face treaba, dar este prea enorm, spre exemplu pentru câmpurile încercuite de bretelele nodului s-au făcut suficiente accese pentru utilaje agricole.
02.Accesele spre terenurile încercuite de nod


03.Idem

Însă eu stau să mă întreb dacă va mai crește ceva comestibil pe așa un câmp încercuit din toate părțile de autostradă, de unde vine mereu o doză considerabilă de noxe?

Eu cred că niște banale giratorii aici și-ar face treaba perfect, dar înainte de a arăta acea soluție, voi da un exemplu conex din RM, țara care nu are autostrăzi, dar totuși un nod complicat are, și el tot necesită o simplificare, asemeni nodului din Turda. Și dau acest exemplu pentru că modul de formare este același și soluția poate fi la fel.
04.Nodul rutier din Nordul Chișinăului

Nodul rutier din Nordul capitalei moldovenești este asemănător cu nodul din Truda nu doar prin complexitate, ci și prin numărul de șosele care el le unește, sunt trei, de fapt chiar 4 dacă luăm în considerație un drum regional. Deci avem M2, M21, M14 și R4.

05.Tot el în 65

Iar dacă ne uităm la acest nod în poza din 1965 putem vedea altă asemănare cu nodul din Turda, șoseaua M14 a fost construită mai târziu, adică configurația de azi, este doar o improvizație, așa cum se va dovedi și în cazul nodului românesc.

06.Improvizația făcută-n 1980

Sus cu ROȘU am notat improvizația făcută-n 1980, probabil cu ocazia Olimpiadei din Moscova ăștia din MD și-au tras ”autostrada” asta din beton. Intersecția e funcțională, dar în ea să te orientezi este foarte greu și pentru localnici, ce să mai zici de oameni din alte regiuni, cum spun rușii ”fără 50 de grame de tărie, nu te poți lămuri” în ea.

Cum se poate tot asta simplifica și să-i și păstrăm funcționalitatea?

07.Soluție de simplificare al nodului din Chișinău

Eu aș desființa toate bretelele ălea vechi și aș fi făcut un giratoriu mare, toate legăturile sunt păstrate, doar că totul este mult mai simplu de înțeles.

Eu mai sus am mai adăugat un element inexistent azi, o probabilă autostradă spre nord(Orhei - Bălți), adică am deviat M2 pe un alt traseu..asta este vis.


Revin la nodul de la Turda, acest nod a fost de fapt completat recent de CNAIR, acea porțiune am notat-o cu PORTOCALIU, adică acele bretele sunt o improvizație pentru a conecta autostrada A10, la nodul existent între A3 și DN1.

08.Cazul de la Turda cu elementul adăugat recent

Și am mai scris mai sus, problema cu această improvizație este că ea taie prea mult teritoriu și-l face impracticabil pentru a face ceva acolo în afară de benzinării și alte service-uri pe tema auto. Mărimea îl face greoi la navigare și scump.

Ce se poate face? Sau ce se putea face?

09.Soluția de simplificare al nodului

Așa cum am scris mai sus am folosit giratoriile pentru a împăca toate cerinețele. Și am obținut o intersecție mai compactă, ușor de navigat și în mod logic mai ieftină, căci dacă ne uităm la numărul de poduri, în cazul variantei de azi avem un total de 8 poduri(08.) și 5 poduri în varianta propusă de mine, adică reducem numărul podurilor aproape de 2 ori, presupun că și costruile totale s-ar reduce la fel.

Dacă ne referim strict la numărul podurilor implicate în rețeaua de autostrăzi și eliminăm podurile de pe rețeaua secundară obținem o diferență și mai mare, 5 pentru varianta de azi, și doar 2 în varianta mea.

Firesc, varianta propusă de mine nu este ideală, la capacitate presupun că intersecția mea are o cifră mai mică decât intersecția realizată azi, dar asta este unicul minus.

În concluzie pot spune că după părerea mea soluția aleasă de CNAIR este una greșită, prea mare, prea scumpă și prea greoaie în orientare, trebuia să fie aleasă o soluție mai simplă și ieftină, și nu este neapărat să fie aia propusă de mine, sunt și alte configurații simple, dar s-a ales cea mai scumpă și enormă.









Când oamenii nu-și doresc, iar puterea nu vrea schimbări
ady88
De fapt originalul compus de Lenin suna altfel și se referea la o stare înainte de revoluție, dar eu am schimbat sintagma deoarece la ruși nu este revoluție și nici nu va fi.


[Spoiler (click to open)]
Mai sus sunt bloggerul Varlamov cu primarul unui oraș, Obininsk din regiunea Moscovei. Un oraș ok după măsuile rusești, curat și asta este firesc că el are statut de oraș ”tehnopolis”, o fi așa cuvânt? Mă rog, un oraș cu multe institute de cercetare și cu o concentrare mare de oameni cu IQ mare, un fel de Sillicon Walley cu urși beți pe stradă ce cântă la balalaică :)))
De la așa un oraș te și aștepți că va fi alta implicarea acelor oameni inteligenți în viața orașului său, aidcă în rezultat și orașul ar deveni mult mai comod. Asta a verificat Varlamov, și a găsit un oraș tipic rusesc, curat, dar cam atât.

Chestia care m-a mirat este că în video ei doi au trecut pe lângă un monument și bloggerul l-a întrebat pe primar:
 - Dar oamenii cum ajung acolo? Nu văd trecere de pietoni. 
 - Ea era acolo, dar noi am desființat-o, căci pietonii se aruncau brusc pe trecere și mașinile nu reușeau să frâneze, acolo recent a murit un om, de aia am închis-o, dar se poate trece peste 200m.


Este puieril să desființezi o trecere, dacă acolo a fost călcat un om, dar înainte de a-l face pe primar retrograd trebuia să cercetez locația.
Și am găsit eu locul, este o intersecție în formă de Y, semaforizată, cu toate 3 drumuri cu sens dublu. Aici logic era să se facă un sens giratoriu, dar ei au lăsat schema sovietică și anume din această cauză se întâmplau problemele.
01.Configurația intersecției înainte de ”reformă”

Sus am notat toate trecerile de pietoni din zonă cu galben sunt acele ce sunt și azi, iar cu roșu sub nuemerle 2 și 3 avem acele ce astăzi au dispărut.

02.Situația de după modernizare.

Așa cum am spus trecerile 2 și 3 au dispărut în urma excesului de zel al primăriei combinat cu prostia Poliției Rutiere care probabil și ea a recomandat măsura.

03.Distanțele parcurse după lichidarea trecerilor.

Cam asta propunea primarul să faci ca să treci drumul în acea zonă, adică tu fraiere pieton trebuie să ocolești 400m pentru ca șoferii avantajați de mașinile sale să nu fie deranjați de tine în acea zonă, să se ”fluidizeze” traficu.

04.Niște imagini de jos cu și fără trecere.

Acolo era trecere nesemaforizată, și aici este una dintre probleme, de ea mai târziu. Se mai vede că după modernizare a fost desființat trotuarul spre trecere, s-a plantat gazon și ca să fie sigur s-a instalat și gard ca la stână.

05.Situația de azi.

Aici se văd și semafoarele, și de fapt aici era buba, că mașinile ce veneau pe verde din Sud, veneau în trombă spre acea trecere nesemaforizată, iar acolo probabil pietonii mai neatenți se aruncau pe trecere fiind siguri că li se va ceda trecerea.. dar mașina nu se poate opri momentan. La asta se adaugă și configurația intersecției, respectiv șoferii descriși mai sus intrau în intersecție unde nu puteau urmări acea trecere nesemaforizată.

Problema de bază nu era în trecere, pietoni naivi, sau șoferi vitezomani, ci în intersecția croită prost, pentru cifre în hârtii. Acele treceri nu trebuiau lichidate, ci intersecția stupid trebuia reorganizată, ca acele viteze să nu mai fie posibile, iar trecerea pietonilor să fie sigură.

05.a Asta ar fi soluția.

Modificări:
 - Bulevardele din nord trebuie reprofilate în sensuri unice;
 - Intersecția trebuie organizată în un giratoriu semaforizat;
 - Trecerile de pietoni trebuie grupate în acel giratoriu și firesc că vor fi semaforizate împreună cu traficul ruiter, anume asta exclude acel conflict, adică accidentele.

06.Situația de azi, fără trecere.

Aici se vede că totul a fost ras doar ca șoferii iubiți de primar să economisească o secundă, acolo probabil că în trecut erau și stații de transport public..care azi au fost mutate mai în cartier....totul pentru mașini și nimic pentru oameni.

06a. Soluția

Asta este așa o mică clarificare ce aș face eu acolo la nivel stradal.
 - Trecerea de pietoni semaforizată, asta elimină orice dubiu, pietonii fără verde nu se pot arunca pe trecere;
 - Redistribuirea spațiului rutier, în loc de 2 benzi/sens, am făcut o linie de LRT cu stație direct aici în intersecție, pentru comoditatea oamenilor. Pistă unidirecțională de biciclete și o bandă auto.
Toate aceste măsuri ar frâna fluxul auto și ar face imposibile accidentele, pe lângă asta ar adăuga un transport public rapid și sigur, care la rândul său ar atrage oameni din mașini în transportul public.

Deci cam așa ar face un primar civilizat, dar primarul lor ca un retrograd  a luat și a desființat trecerea, nu-i trecre, nu-i problemă, asta este logica lui. De la locuitorii cu IQ înalt mă așteptam să-l tragă de guler pe primar pentru gafa asta...nimic. Uite așa și am obținut titlul oamenii nu-și doresc, iar puterea nu vrea.












Academia are valoare?
ady88
De fiecare dată când auzeam cuvântul Academie, sau academcian îmi venea în cap ceva supraomenesc, dar acum noaptea zapând printre posturile de pe FB am dat de o postare a Academiei Române, unde era pozat un imobil istoric restaurat, care m-a făcut să-mi pun întrebări la ceea ce numim noi azi Academie.


 Aparent este un caz fericit, un imobil istoric în stare bună, însă aici mie mi-a atras atenția o greșeală grosolană la decorații, mă rog așa fac arhitecții moderni când fac stilul ”un fel de neoclasic” pentru sălile de nunți, de aia și mi-am pus întrebarea dacă asta este imobilul Academiei, poate este construit din nou și stilizat sub ceva vechi. Căci nu putea așa o instituție să aprobe mutilarea fațadei unui imobil istoric.



[Spoiler (click to open)]
Căutând pe net am descoperit că asta totuși este imobil istoric, un conac construit de un nobil austro-ungar, după ce Transilvania s-a reîntors în România, Casa Regală i-a oferit conacul Generalului Berthelot.

01.Conacul Berthelot înainte de comuniști.

Aici putem vedea fațada originală, care este mult mai armonioasă doar datorită unui element ce-i lipsește imobiului reparat azi, există un fronton complet cu toate 3 laturi, adică și decorațiile de jos, care pleacă pe aripi după.

În 1931 Generalul a murit, dar conacul l-a lăsat nu amantei cum fac actualii potentați, ci Academiei Române, după ce s-a înfăptuit revoluția tractoriștilor, imobilul a fost naționalizat și a ajuns până-n 2010 o ruină, n-am intrat în detalii când a fost ruinat mai mult, pe mine nu asta mă interesează, ci mutilarea fațadei, și cum se poate reface în mod civilizat ea.


02. ..după ei.

Aici vedem aceeași chestie, frontonul avariat, dar complet, și din  acest motiv oricum frumos.

03.Versiunea de azi.

Acel detaliu, fără el ”viața e pustiu”, și tot asta arată a o fațadă de sălă de nuntă de la Videle..cât de oribil arată acele colțuri ale pedimetului retezate CA CU toporul, sau cu excavatorul, cine a făcut ”restaurația” asta Dorel tractoristul de la fostul CAP? Dar cel mai grav este că toată tâmpenia asta a fost aprobată de Academie, că ea a dat bani.

04.varianta completă

Am încercat eu să aduag elementul lipsă, nu a ieșit perfect că am făcut la repezeală, vreau să reușesc să mă uit azi la filmul ăla cu Rita Hayworth, dar și cu repezeala mea a ieșit mult mai decent decât este realitatea, culmea este că a încăput și denumirea aia a lor, pe frontonul nou.

Puteau și ei să o pună lângă conac, dacă e.


05.Azi


06.Varianta completă

Aici mă gândeam să fac..dar asta este 3D, ocupă timp, iar eu am fimul ăla din 1942, așa că am lăsat conturul roșu.

07.horror

Ai spune că în loc de fronton este o tablă de lemn

08.varianta completă

Așa trebuia să arate conacul, și încă nu este târziu ca tot asta să fie refăcut.

Eu înțeleg că în o țară care merge așa cum merge, o Academie bună nu poate fi, dar totuși eu am pretenții de la această instituție mai mari.


Cum se pot ameliora ambuteiajele ieftin și rapid?
ady88
Asta cu ambuteiajele este o problemă veche, ambuteiajele au fost mereu de când este orașul și transportul privat a devenit accesibil unui grup de oameni suficient de numeros. La ea nu există soluție, dar de ameliorat se poate, există calea clasică cu mărirea suprafeței asfaltate, sau alta neortodoxă ce prevede un șir de măsuri care pun în niște limite transportul privat, de una dintre acele măsuri neortodoxe va fi acest post.
0 ambutiaj 0.jpg

[Spoiler (click to open)]
Calea clasică o știe fiecare șofer de TIR, este construcția pasajelor rutiere în oraș, autostrazi urbane, parcări peste tot, cam de asta merge vorba, și așa au făcut ăia din SUA, sau în Tokyo...și la nimic bun nu au ajuns ei au și azi ambuteiaje pe ale lor autostrăzi mărețe, iar parcările lor nu fac față, din simplul motiv că crearea unor condiții mai bune pentru șoferi pe de o parte a adus în mașini mai mulți oameni, iar pe de altă parte pentru dezvoltarea transportului public de fapt bani nu au mai rămas, că infrastructura ruieră este la naiba de scumpă.

Respectiv li s-a înfundat oricum.
Deci unica soluție este aia alternativă combinată cu punerea sub control al automobiliștilor, adică investirea banilor în transportul public și în bicle, iar automobiliștii trebuie controlați mult mai bine, căci anume automobiliștii își creează probleme lor spre exemplu blocând intersecția, eu cred că asta este una dintre principalele probleme care reduce cu mult capacitatea de transport ale drumurilor existente, și dacă o eliminăm se poate circula mult mai bine cu investiții minime.

Și aici sigur este problema în mentalitate, balcanismul este un factor agravant, dar nu este principal, căci așa ceva se poate găsi și-n Vest, niște exemple:


01.New York


02.Rio de Janeiro


03.Londra


04.Paris


05.Berlin


Însă totuși așa de multe poze cu intersecții blocate ca în București, din Vest nu găsești, deci la noi este o problemă mai acută care poate fi hotărâtă cu mai multă disciplină. Poza principială a acestui post este făcută prin anii 2000 la intersecția Căii Moșilor cu Mihai Eminescu, și acolo se vede că totul este blocat, linia de tramvai nici nu se vede de după tot felul de X5-uri ce au luat-o chiar pe contrasensul liniei 21.

Deci cum facem un pic de disciplină între șoferi?

06.Soluția
ambutiaj 1.jpg
Soluția este simplă, trebuie delimitată toată zona intersecției, cu galben am delimitat zona unde merge RATB-ul, cu verde biclele, cu roșu pietonii, iar zonele rămase le-am hașurat tot cu galben. Deci toate aceste zone trebuie să fie intrezise pentru staționare, știu ele și acum sunt, dar nici dracu nu respectă asta și blochează tot pe ideea că se strecoară.

Principiul strecurării trebuie lăsat pentru Uzbekistan, trebuie disciplină, și ea se poate obține prin marcarea intersecției așa cum am propus eu mai sus, dar și prin instalarea unui sitem CCTV care să amendeze șoferii ce blochează intersecția, că să pictezi intersecția cu galben fără amendă garantată este în zadar, asta a demonstrat chiar experiența Bucureștiului, cred că pe timpul lui Videanu s-a hașurat inclusiv intersecția de sus cu galben..și aia era rezultatul ZERO, deci fără camere și amenzi n-ai cum.

07. Principiul de funcționare
ambutiaj 2.jpg
Cam asta este ideea, camera cum observă că mașina se oprește în zonele colorate, poze, amendă.....așa la toți.


08.
0 ambutiaj 0.jpg
Doar așa putem face curățenie pe drumuri, amenzi și intersecțiile vor fi libere de animale, și tot asta costă mult mai puțin decât soluțiile de TIR-iști cu pasaje și alte porcării.



Cum să reparăm linii de tramvaie fără să le-nchidem?
ady88
Aparent este o întrebare de Gâgă, adică toți știu cum se face, se închide treaba, adică linia, se înlocuiește cu o linie de autobuz, și un an, sau cât o fi, pasagerii de pe tramvai, vor merge cu autobuzul, iar după se taie ”pamblica” și vine din nou tramvaiu pe șine, iar linia de autobuz temporară se desființează. Însă se poate de făcut totul mai inteligent.



[Spoiler (click to open)]
Aici voi vorbi de tronsonul de pe Vasile Milea. Acel tronson este folosit de mai multe linii  cum ar fi 1, 11 și 35, și 1 este inelara care joacă un rol important în orașul de azi. Problema acestui tronson în afară că nu este separat de trafic, este că și este foarte uzat, da, o parte a fost modernizată cu edificarea pasajului Basarab, dar restul a rămas încorsetată în longrine de beton și cu șine de tip Oțelul Roșu. Tot asta este o tehnologie moștenită de pe timpul RSR și care în condițiile românești s-a dovedit a fi nu prea ok, iar azi avem linia foarte uzată cu denivelări, care poate duce la deraieri de tramvaie. Și recent în afară de știrea bună de la PMB că linia 1 v-a fi separată de trafic, a sosit și știrea că se va moderniza acest tronson de linie.
01.Ieri seara la APACA


Ieri seara m-am oprit să văd cât mi-a mai rămas pe card și când am văzut că mai am 280, văd în intersecție frăsuială, buldozer, muncitori...mi-am dat seama că au început lucrările de demontare a liniei, deși în presă nu s-a auzit nimic. M-am greșit :P

02.Lucrările se desfășurau în intresecție.


Deși riscam să rămân fără rarele autobuze de noapte, totuși am făcut un ocol ca să pozez treaba.

03.Tăiau o șină.


Însă totuși am reușit să și pozez, dar am reușit și la autobuzul de noapte, făcând un mic sprint din intersecție până-n stație. Azi am aflat că n-au început și era doar o mică reparație în intersecție a șinei.

Ok, și acum la problematica postului, cum facem reabilitarea uniei linii, nu cârpirea, ci anume reconstrucția ei fără a deranja lumea?
Că acum se deranjează, pasagerii tramvaiului, că ăștia din mașini sunt ok, căci se suspendă linia, iar pasagerii sunt invitați în un autobuz.
Problema este că fluxul unei linii de tramvai poate fi preluat cu greu de o linie de autobuze, iar dacă ne uităm și la realitatea traficului obținem și o frânare, căci tramvaiele merg pe calea lor, iar autobuzele vor sta în ambuteiaje, deci obținem un deranj și mai mare pentru pasagerii transportului public.

Cum evităm asta?

Hai să ne uităm cum se proceda cândva, se face acum și se va face-n viitor în țările civilizate în aceste cazuri.

Tramvaiul pare un mijloc inflexibil, care în caz de reparații la linie mereu trebuie închis, însă experiența internațională și soluțiile ce sunt azi pe piață ne demonstrează opusul.

04.Paris ~ începutul sec.20.

Reconstrucția în Paris, șantierul este pe centru iar în dreapta circulă tramvaiul pe aburi! În centru se instala o linie cu alimentare electrică din șina centrală

05. Toronto, 1932.

Pe centru este linia care va fi înlocuită iar în dreapta avem o linie bidirecțională temporară, instalată direct pe piatra cubică, iar pentru accese avem făcute rampe de nisip.

06.Toronto, 1936.

Pe centru munca deja este în toi, iar în stânga avem linia dublă temporară care spre cameră revine pe traseul ei normal, tramvaiul circulă în mod normal, iar pentru mașini au rămas două benzi.

07.Toronto, 1936.


Același an, capătul opus, aici muncitorii deja au tăiat linia veche de la firul rămas, tramvaiul circulă pe linia temporară din dreapta, iar traficul este în stânga.

08.München, 1946.

Nemții, alt caz clinic, o lume întreagă le-a bombardat țara, iar ei în loc să se plângă de Soros :))) s-au apucat de treabă îndată, ceva săpau lângă gară, pe drum a nimerit linia de tramvai..și ce? Să o închidă?....pe dracu, circula tramvaiul oricum.

09.Melbourne, 1960.

Nici ăștia din Australia nu știu glume de ăstea cu suspendări de linii, aveau de reparat pe centru linia, au făcut una temporară, pe asfalt lângă bordură.

10.Melbourne, 1968.

Altă stradă, alt procedeu, aici avem o stradă mai mică, dar asta nu înseamnă că linia se va întrerupea, jumatea de pe stânga pare gata reparată, pe centru este linia în curs de reparație, iar pe dreapta este linia temporară pe care merge un tramvai....da, și pentru mașini a rămas ceva loc.

11.San Francisco, anii 70.

Aici au făcut metrou în loc de tramvai subteran, de aia au spart tunelul iar deasupra au făcut un pod temporar pe care merge bine-mersi un PCC, bunelul Tatrelor bucureștene, deci nu-i nimic imposibil pentru o linie de tramvai temporară.

12.Dnipro. prezent.

Trecem mai în prezent, nu doar în trecut, nu doar în Vest se făceau linii temporare, și la balcanica în Ucraina se fac așa linii temporare, aici spre exemplu se face o deviere temporară pentru a construi ceva pentru metroul lor sătesc, asta e, au și ei frustrări provinciale, vor și ei metrou ca în Kiev, tot aruncă bani în găuri, tot fac probleme la suprafață, dar măcar nu suspendă tramvaiul.


13.Odesa, prezent.

Aici în Constanța ucraineană în genere au făcut o perversiune pe șantier, au făcut un triunghi de întoarcere pentru tramvai.

14.Leipzig, 2015.

O lucrare din Vest recentă, aici la ei este centrul vechi, e puțin spațiu și au lăsat o linie temporară bidirecțională, ăsta-i macaz temporar cu care vagoanele sar pe linia temporară, așa ceva are și RATB, erau puse pe linia 5, acum presupun că stă pe 55.

15. Același loc din sens opus.

Aici linia este reparată, în acest timp ambele tramvaie au circulat pe linia din dreapta unde duce și macazul temporar.

16. Altă porțiune.

Aici macazul temporar chiar l-au îngropat cu nisip ca să poată face la dreapta mașinile, se mai vede o portiță de dirijare a tramvaielor.

17.

În timp ce jumate de stradă este excavată pentru linia de tramvai, pe cealaltă este păstrat tramvaiul, sunt chiar păstrate trecerile de pietoni prin șantier.

18.

Aceste portițe sunt puse la intrare pentru a evita coliziunea tramvaielor pe linia comună temporară.

19.

Muncitorii își fac treaba, și tramvaiele tot, direct prin șantier.

20.

Tramvai compus din 3 vagoane, două Tatre T3 motoare și o remorcă mai nouă.

21.



21a.Torino. anii 2000.

Tramvaiul cu treaba sa, muncitorii cu a sa.

21b.Stație temporară în UK

Așa cum linii temporare se pot face, la fel se pot face stații.

Acum revenim la treaba noastră.

22.Porțiunea care va fi modernizată.

Ea se deosebește prin culoarea mai gri, de beton, ălea se vor demonta până-n Timișoarei și se va face ca spre Basarab.

23.Asta este treaba de azi, longrine de beton + OR.

Și firesc bizoni motorizați, cum fără ei?

24.Un caz recent.

Unii se consideră cei mai dotați la organe, depășesc coloana, lângă refugiu încearcă să revină pe carosabilul auto, unii nu-i dău drumul bizonilor, de obicei se termină cu pomenirea rudelor apropiate der gen feminin, dar uneori se termină cu înjunghieri. În curând cretinii nu vor mai avea posibilitatea să meargă pe linia lui 1, doar dacă nu-s în tancuri, căci va fi gard.

Acum la soluții de păstrare a liniilor de tramvai funcționale, tot este în dependență  de ce se dorește.

25.Prima ”mult pentru mașini și puțin pentru oameni”.

Soluția asta nu are impact asupra mașinilor căci toate benzile rămân funcționale, iar tramvaiul rămâne-n limitele lui pe timpul lucrării.

26.

Ideea este simplă, se pune macaz temporar noaptea, tramvaiele încep să circule pe o linie în ambele sensuri, în acel timp se demontează firul de lângă și se reconstruiește de la 0.

27.

Avantaje:
 - traficul auto rămâne intact(dar asta pentru mine este așa...nu-mi pasă de trafic).
 - investiții minime în organizarea infrastructurii temporare RATB;
 - rapiditatea transformărilor pentru linia de tramvai.

Dezavantaje:
 - traficul tramvaielor va fi frânat;
 - lucrarea va dura de 2 ori mai mult.

28.A doua ”50/50”.

Aici este un compromis între interesele oamenilor și ale șoferilor, căci aici le confiscăm o bandă din două pentru a instala acolo fir temporar spre Basarab, iar pe direcția APACA, ca și în cazul precedent se va circula pe linia originală până la intrarea ei în reparație. După asta direcția va fi preluată de linia reabilitată

29.

Aici nu va fi necesar un macaz temporar, doar niște devieri.

30.

Avantaje:
 - traficul RATB rămâne intact.
 - investiții medii în organizarea infrastructurii temporare RATB;
 - rapiditatea medie ale transformărilor pentru linia de tramvai.

Dezavantaje:
 - traficul auto va fi frânat( nu-mi pasă);
 - lucrarea va dura de 2 ori mai mult.

31.Ultimul, cel mai radical ”totul pentru oameni, șoferii puși la locul său”.

Asta ar prevedea un aranjament mai compus ce ar implica deviarea pe timpul șantierului al traficului auto spre Basarab pe direcția Răzoare --->>> Șos.Grozăvești.

32.

Asta ar permite eliberarea a celor 2 benzi auto, pentru a instala acolo două linii temporare, iar în acest timp linia de azi să fie decopertată integral, și refăcută-n mod clasic, adică mai rapid.

33.

Avantaje:
 - traficul RATB rămâne intact.
 - lucrarea se va rezolva mai repede.

Dezavantaje:
 - traficul auto va fi ...daună  totală;
- investiții mari în organizarea infrastructurii temporare RATB;
- timpul îndelungat de construcție a liniei de tramvai temporare.

34.


Eu m-aș băga la cea mai radicală metodă, dar ar fi bine să se realizeze măcar prima, căci mai sus am demonstrat că nu există sarcini imposibile pentru liniile temporare, există doar ”nu vreau să deranjez șoferii”.

Deci se poate și cu liniile funcționale pe timpul reabilitării lor, sper ca asta să fie anume prima lucrare de reabilitare a liniei cu ea funcțională, că dacă puteau să facă asta la începutul sec.20, noi ce suntem mai fără cohones? Sau poate doar ne închinăm la sfântu Ics5? Eu însă sper că binili va învinge, adică linia nu va fi închisă.


De standartele, lipsă
ady88
O domnișoară simpatică recent a spus că orașul arată cum suntem noi, adică în ce stadiu ni se află societatea, și eu cred că are dreptate, niște exemple din teren și o soluție, că așa este bine, la critică să oferi soluții.

1 17.jpg

[Spoiler (click to open)]
Ideea acestui post a apărut recent din o postare a lui Dan Tudorache, Primarul sect.1, unde el a fost în cartierul problemă Greenfield și acolo printre poze am văzut-o pe aia de sus, unde am era ceva pozitiv, dar făcut prost, și asta la privat pe drum. Și m-am gândit ”cum în puii mei asta e posibil la privat?”.
Acum de poza de sus, partea pozitivă constă în faptul că artera Pădurea Pustnicu, unde sunt 2 benzi/sens, are la trecere o insulă pietonală, asta este foarte corect, îl face pe pieton să se simtă-n siguranță, dar și eliberează șoferii de frânări pe partea opusă al drumului, adică este o chestiune win & win.
Însă această insulă este cu problemă, bordura ridicată o face impracticabilă pentru pietoni, ok dacă ești țap tânăr sari bordurile, dar dacă ai ani, dacă ești invalid în cărucior, sau dacă ești mamă cu căruț, nu mai poți trece pe acolo, și trebuie să înconjori toată construcția.

Adică insula din cauza că a fost făcută prost, din o treabă bună a devenit una rea, care încurcă.
Există un mit că privatul face tot mai bine, realitatea-l contrazice, căci aici nu avem minime dotări pentru pietoni, cum ar fi trotuare cu rampe. Ce e drept, una e, dar este făcută pentru un acces auto. Iar lângă pădure trotuar nu avem în genere.

Tot asta are loc din cauza lipsei unei reglemetări în aceste domeniu, nu-s standarte = nu-s dotări.

Și aceste probleme cu infrastructura pietonală, de fapt ne zic de noi ca popor cât de organizați suntem, și este evident că istoria și regiunea nu ne recomandă ca niște organizatori buni. Dar soluție există în cazul nostru.

Înainte de a afișa soluția pentru cazul de sus, voi mai arăta câteva zone problemă din oraș, care să demonstreze în ce debandadă generală se află mințile acelor ce au proiectat acele drumuri.

Băneasa Shopping City pentru un provincial era ceva enorm fascinant și sublim la început, dar acum prin prisma faptului că știu cu ce se mănâncă asta cu infrastructura urbană, văd că acolo avem foarte multe probleme la pietoni.

01.Giratoriul de lângă Ikea.
2.jpg
Drumurile au fost proiectate și construite de către PMB pentru BSC, adică de Băsescu pentru Popoviciu, nu mă bag aici la aspectele de legalitate, asta se poate considera și ca o colaborare de tip PPP, pe mine mă interesează calitatea infrastructurii pietonale, că la mașini este ok.
Deci unde sunt problemele?
Păi dacă ne uităm mai sus vedem o trecere, dar rampe pentru pietoni nu avem, la fel putem vedea că în mijlocul trecerii pe de o parte este amplasat un stâlp de iluminare, iar pe altă parte avem o alveolă verde cu un indicator rutier. Dacă așa mă uit la poza asta ajung la concluzia că drumul a fost proiectat de X, trotuarele de Y, spațiile verzi de Z și sistemul de iluminat de Q, deci toți și-au făcut proiectele separat, după în teren le-au pupat așa cum a ieșit, stângaci.

02.Alt caz în preajmă.
3.jpg
Aici în afara lipsei de rampe, avem și trotuarul ce se termină înainte de trecere, lăsând o parte de sol gol, care se transformă-n noroi.



03.Cine-i șefu?
4.jpg
Evident barosanul pe X5 e șeful, asta ne zice majoritatea a infrastructurii din BSC care este orientată spre comoditatea șoferilor.

04.Trecerea giratoriului.
5.jpg
Aici vedem un șir de cărucioare, dovadă că trecerea e folosită, însă din nou avem probleme cu rampele.

05.
6.jpg
În dreapta se vede motivul cărucioarelor, stația RATB 301. Aici trotuarul ajunge la bordura înaltă.

06.În partea opusă ...
7.jpg
Aici în genere trotuarul nici nu ajunge la bordură, deci de rampă nici nu discutăm....apropo aici în rampe ar fi interesat și magazinul de unde vin cărucioarele, căci toate aceste borduri le ruinează proprietatea...dar probabil asta nu-i afectează.

07.Mai la Nord pe aceeași arteră...
8.jpg
...avem alt giratoriu, și respectiv alte treceri, aici vedem cum arăta tot asta în 2011, și în premieră avem trotuarul coborât jos, dar oricum nu e bine, căci trecerea ducea în bălării.

08.Intersecția azi.
9.jpg
Peste un an au făcut trotuar, dar bordura au lăsat-o inițială, acum pe bune, ce construiau pentru ai lor? Pentru niște săraci bipezi, invalizi și mame sărace...dă-le-n ****....

10.Altă interescție, mai principală DN1 vs Liviu Librescu
10.jpg
Dacă la BSC, sunt privați, le mai puteam trece cu vederea că după specialiștii lui Băsescu nimic nu au umanizat la ei, păi de la stat parcă aveam pretenții mai mari, dar aici este și mai horror, în o intersecție mult mai importantă cu flux mult mai mare, adică unde este musai să ai trecere ea nu era în genere, de rampe pe trotuare evident nu merge vorba.

11.Situația de sus, regatu` mașinilor.
11.jpg
Recent totuși au trasat o trecere acolo pe sensul N-S, dar rampe nu. Trebuie să remarc că în intersecție legal nu poți trece sub pod, dacă vrei să iei 301 spre oraș, ci trebuie să mergi 100m la Sud, pentru ca acolo să traversezi legal drumul, iar în partea opusă ajungi în fața alveolei pentru autobuz, adică ești invizibil de după autobuz șoferilor ce vin de la Nord, deci acolo avem o situație de pericol, din cauza unor prostălăi care nu-s în stare să facă infrastructură civilizată.

12.Băneasa residential
12.jpg
BR este oarecum o componentă a BSC, a fost făcut în cadrul aceleiași afaceri imobiliare, legale, sau ilegale deja nu e treaba mea. Ideea era că asta tot se recomanda a fi un cartier de lux, cu prețuri ca atare, deci de la poriect automat ai și pretenții. Însă dacă te uiți la imaginea de sus, vezi o trecere, în stânga ai trotuarul coborât chiar, însă pe centru este un FAIL enorm, căci acolo în loc de trecere este canabis. Iar în partea opusă trotuarul nici nu are rampă...deci obținem de la un cartier de lux o bâlbă de Fernetari, o shaorma.

Tot asta s-a întâmplat din cauza că nu-s niște standarte care să reglementeze ce e aia stradă urbană, ce e aia șosea, și toți fac infrastructură în funcție de fanteziile lor automobilistice, sau de prostia lor, undeva bagă trecere, undeva uită de rampă. Însă sunt țări care deși sunt cam automobilistice în sensul în care la ei orașe au fost transformate pentru comoditatea mașinilor, dar ei totuși la infrastructură pietonală au standarte clare, care se respectă oriunde, chiar și pe teritoriul altor state. Aici vorbesc de SUA, și ei și-au făcut pe lângă ambasada lor trotuar americănesc din beton, cu tot necesarul.

13.
13.jpg
Trotuarul de beton are peste tot aceste rampe, iar betonul este profilat ca să nu derapezi.

14.Alt colț al ambasadei
14.jpg
Peste tot ei au făcut acele rampe, din simplul motiv că au standarte și le respectă, iar noi ”hopai diri da!”, se vede peste drum, nici urmă de rampă.

15.O situație din sectorul 4.
1 17.jpg
Poza am găsit-o pe FB, pe internauți îi indigna 2 două rânduri de bordure de granit, ce e așa, se putea cu una, sau în genere fără. Însă eu m-am întrebat, dar fraerii pe unde-o fi mers, că evident că asta este lucru de Băluță, trebuia să fie și trotuar, și verdeață și copaci.
Am găsit locul și harta cadastrală cam din anii 80-90.

16.Harta cadastrală a zonei
2.jpg
Precum se vede pe hartă, în locul parcarii din dreapta, dinspre carosabil, era spațiu verde și trotuar, iar după era o parcare paralelă cu breteaua laterală. Deci parcarea dinspre drum a fost făcută așa în spic de cineva dinaintea lui Băluță, probabil Piedone, atunci a fost distrus spațiul verde cu toți copacii, și o bună parte din trotuar, dar el mai rămânea totuși. Iar acum a venit Băluță și a făcut parcare în spic și din partea bretelei desființând trotuarul total. Da, trotuar fizic mai există lângă blocuri, dar parcă s-a cam exagerat cu aceste spicuri, prea mult spațiu s-a betonat. Iar aici mai vine o problemă, ok, ai betonat, dar fă cumva să compensezi spațiul verde pierdut, plantează deasupra parcării niște copaci care să umbrească betonul dat, și vara el să nu se încingă, transformându-se noaptea în un calorifer care să întrețină canicula și noaptea...însă nimic, deci și aici avem probleme cu spațiile verzi și noile proiecte. Aceste spații verzi trebuie să fie obligatorii la toate proiectele noi, și mai ales la ălea ce presupun defrișarea unor spații verzi existente.

Acum trec la soluția pentru Greenfield.

17.Azi.
1 17.jpg
În afară de insulă mai avem și alte probleme, trotuar dinspre pădure nu există, acolo avem noroi și mașini parcate, canalizare pluvială tot nu cred că există, iar 2 benzi/sens în o zonă rezidențială stimulează circulația cu viteze mari.

18.Soluția

Modificări:
 a. Intersecție ridicată la nivelul trotuarelor;
 b. Trotuare din ambele părți ale carosabilului;
 c. Carosabil lățit după intersecție;
 d. Parcări  și lărgiri de trotuare în regiunea trecerilor de pietoni;
 e. Bolarzi.

De ce trebuie anume așa să fie?
a. Intersecția ridicată are funcție dublă, pe de o parte frânează tot traficul înainte de intersecție adică-l face safe pentru pietoni, dar îl ține și curat pe timp de ploaie, căci toți știm ce se întâmplă în acel timp cu trecerile.
b. Este firesc așa să fie, aici de comentat n-am ce.
c. Pentru a creea parcări rezidențiale, avem nevoie de loc.
d. Lățirile de trotuar au la fel funcție dublă, ele sunt necesare pentru a creea niște treceri safe, adică pentru a fi imposibil să se parcheze cineva pe trecere, dar și pentru ca pietonii să fie vizibili. Aceste lățiri și parcări trebuie puse în zigzag de-a lungul drumurilor, pentru a frâna circulația, căci să nu uităm aici este zonă rezidențială.
 e. Fără bolarzi  aceste trotuare apelante vor atrage iubitori de parcare ilegală.

Și toate aceste chestii puteau fi construite de la început, dacă erau niște legi care să impună aceste standarte și dotări pentru drumuri, însă ele nu-s și fiecare face absolut ce vrea muschiu lui. Și nerespectarea acestor legi trebuie să cauzeze imposbilitatea de dare în folosință a unui obiectiv...dacă merge vorba de o investiție de tip pasaj sau drum pentru stat, sau în cazul privaților imposibilitatea de a vinde apartamente, până ce toată infrastructura nu va fi adusă la acele standarte.

Este evident că noi ca popor avem la grămadă, așa valori estice, balcanice, și per total România(ca și alte țări estice) este împărțită în două, una urbană educată ce a adoptat oarecum acele valori vestice, și aia rurală, abandonată de autorități în sărăcie și de aia total debusolată, care nu are timp să se gândească la borduri și trotuare. Însă asta nu înseamnă că toți trebuie să ne tolerăm mizeria în care locuim, noi trebuie să ridicăm mereu așteptările și standartele pentru a evolua, așa ușor, ușor vom ajunge și noi la nivel de civilizație vesticii, dar noi trebuie să facem legi, și ele trebuie respectate cu strictețe.
Iar dacă așa legi nu vor fi adoptate, va continua balcanismul de azi, când cartiere se vând fără drumuri, sau cu dotări minime.








Se poate schimba orașul cu bani puțini și în scurt timp?
ady88
Tot mai mult aud prin spațiul public că ”uite primarul X și-a depășit jumate de mandat și practic nu a făcut nimic”, proiecte mari durează și în vest, iar în contextul în care birocrația statului este un stat în stat, proiecte mari pot dura de la decenii la secole. Știind acest specific național vine întrebarea, se poate face ceva simțibil în scurt timp?


[Spoiler (click to open)]
Da.

Ideea de bază este să iei ce ai deja și doar foarte puțin să modifici situația actuală, un gazonaș, o pistuliță de bicle, o vopsea pe asfalt și gata, este elementar.
Ca exemplu voi lua o poză al unui tip de pe FB, Octavian...și nu mai țin minte cum îi zice, dar este de acolo, al Pieței Victoria care azi arată în un mod foarte trist, gri asfaltic, asta este culoarea dominantă de azi, iar stăpânul în ea este mașina și taximetristu, omul pe ea este un animal speriat, care trebuie să fugă după verdele din semafoare.
Tot asta se poate schimba ușor, fără reprofilări, fără proiecte de milioane de euro, fără de ani în noroaie.
Aici am ilustrat 3 soluții posibile, ultima este ușor mai complicată, dar am făcut-o ca să se știe că e posibil și asta.

01.Prima soluție

Prima soluție constă din două părți, una obligatorie și alta facultativă.
Din acele obligatorii fac parte:
 - Plantarea gazonului pe spațiile libere de mașini, am în vedere acele culoare(între Antipa și Guvern);
 - Crearea unui sistem de piste de biciclete prin piață, izolate cu bordură;
 - Marcarea intersecțiilor cu hașurare galbenă, asta este un marcaj pentru a delimita zonele în care se interzice blocarea intersecției și care este filmată de camere, iar cine este prins pe ele = amendă.

Iar din acele opționale fac parte:
 - Parcarea de pe centrul pieței se poate desființa și acoperi cu gazon, sau nu;
 - Crearea unor accese suplimentare(și finisarea respectiv) pentru stația de tramvai subterană, în ele ar intra scara fixă, scară rulantă și lift și tot asta pentru ambele peroane adică înmulțit la doi.

Deci se vede că dacă adaugi puțin gazon din prima piața devine foarte mișto. Unii ar putea zice, ”și dacă vin noi proteste, vor distruge tot gazonul”.
Da este așa, dar înainte de demonstrații se poate instala un înveliș de lemn, iar după tot asta se poate strânge, oricum alegeri sau procese cu miză se întâmplă rar, așa că nu-i mare treabă că de 2 ori pe an să așterni acele lemne, decât să stai cu mizeria aia asfaltată tot anul.

Ok, prima variantă este înțeleasă, care ar fi următorul pas?
Să umblăm un pic la schema circulației prin piață, pentru a schimba niște fluxuri.

02. Varianta doi

Această soluție diferă de soluția percedentă doar prin acea deviere a unor fluxuri auto.

De ce le-am devia?
Păi dacă dorim ca șoferii să ocolească centrul și așa supraaglomerat, putem în afară de taxa auto și parcarea cu plată să facem intersecții care descurajează intrarea în centru.

În varianta de azi, tot fluxul care vine din Nord, de pe Kiseleff și Aviatorilor, converge spre Muzeul Antipa și după o poate lua sau la dreapta spre Titulescu(Inelul principal), sau înainte spre Calea Victoriei(centru), sau la stânga unde n-ai nicun semafor spre Lascăr Catargiu(adică spre centru), sau mai stai un semafor pentru a ajunge pe Iancu de Hunedoara(Inelul principal).
Adică avem o intersecție azi, care ajută fluxul de mașini să ajungă, exact pe Calea Victoriei și pe Catargiu, adică spre centru.

Tot asta se poate corecta ușor dacă vom desființa drumul ăla direct spre CV și astfel vom forța tot fluxul ce vine din Nord, să o ia spre Vest, și după pur și simplu să le fie mai ușor să continue mișcarea sa spre Titulescu(că ai semafoare mai puține), sau dacă totuși ar dori spre Sud, următoarea variantă ar fi pe Buzești, iar dacă totuși ar insita să ajungă pe Victoriei sau Catargiu ar trebui să parcurgă tocmai 3 semafoare, adică asta ar deveni prohibitiv dpvd al timpului și fluxurile principale ar ajunge pe inelul principal sau pe Buzești.

Făcând aceste desenușuri mi-am adus aminte de altă idee de a mea, că în piață a fost un superb palat, a fost demolat pentru ca palatul nou(Victoriei) să nu fie umbrit de palatul vechi, în 1946.
Palatul vechi se numea Sturdza și era superb, a fost și sediu al unui minister, el în viitor s-ar putea reconstrui, varianta ce vine va fi cu el adăugat.

03. Palatul Sturdza(1901-1946)


04.Cu palatul Sturdza

Despre calitatea simulării, este submediocră, se putea de făcut bine, dar palatul avea o formă complexă, de ”H”, și tot asta ar dura enorm de mult timp, pentru care nu-s plătit, deci am făcut așa la repezeală, ca să fie măcar vizibil, nu m-am uitat la proporții...
Locația lui originală este lângă Guvernul de azi pe gazon, dar nu poți să-l mai pui acolo, că se suprapune cu pudoarea modernistă al lui Duiliu Marcu, de aia l-am pus în centrul pieței, unde este chiar și mai bine căci va putea fi admirat din toate părțile. În imobil se poate face muzeu de orice, se poate face de la prelungirea lui Antipa până la muzeul prostiei...de fapt, muzeul prostiei trebuie făcut în un imobil postmodernist, că ideologiile sunt asemănătoare cam.

Schimbări de look al orașului se pot face rapid și cu bani puțini, doar să fie voință.

PS Firesc piața trebuie adaptată și pentru transportul terestru, benzi pentru autobuze, stații intermodale(pentru 300 și 1).... dar aici deja intrevin complicări, proiecte, noroaie...și asta ar dura mai mult, iar scopul acestui post erau soluții ușoare și rapide.












Țară ca afară, e posibil la noi? Cazul blocurilor comuniste
ady88
E posibil oare având zestrea locativă comunistă să faci o lume civilizată în care omul să se simtă bine? Pentru a demonstra asta am luat un exemplu din Vest și altul de acasă de la mine, acolo firesc nu-i ca afară, dar eu am modernizat niște blocuri digital ca să fie precum acolo s-au mutat nemți.



[Spoiler (click to open)]
Asta cu nemții am scris mai sus nu întâmplător căci exemplu de modernizare voi lua anume din Berlinul de Est, care mulți ani a fost sub jurisdicția Germaniei de Est(aia comunistă). Dar pentru început voi demonstra două blocuri de la mine de acasă pe care le voi moderniza în stil german.
Faptul cum ne arată blocurile în care locuim ne arată starea societății în care ne aflăm, dacă sunt niște blocuri îngrijite avem o societate sănătoasă, dacă avem blocuri urâte cu improvizații încălziri autonome, asta ne spune că ne aflăm în o societate estică în care nu există încredere unul în altul de aia totți se izolează-n lumile sale cu propria încălzire, propria lumină-n scară, etc.
01. Blocul natal.

Blocul meu nu a fost cel mai rău, în el au locuit toate straturile sociale șoferi, infirmiere, arhitecți, consilieri municipali, profesori, însă condițiile niciodată nu au fost perfecte, deși țevi de apă caldă în bloc au fost, eu apă caldă din robinet n-am văzut, iluminatul public era o chestie privată, cine dorea îți ilumina curtea, în imagine se vede unicul felinar instalat pe bloc, ce ardea din 8, și asta că-l aprindea un tip cu bani ce avea nevoie de curtea iluminată pentru siguranța lui.
Timpurile au trecut, dar apă caldă centală tot nu e și iluminatul curților la fel lipsește. Din progrese pot remarca faptul că majoritatea și-a instalat încălzire proprie și au apă caldă, o parte și-au instalat termoapane, o parte și-a reabilitat cu polistiren fațadele apartamentelor sale, dar o dezvoltare unitară al blocului și al curții nici azi nu este, tot a rămas la nivel de apartament personal. Dacă există un om mai cu inițiativă pe scară, care-și mai găsește câțiva vecini pe scară la fel de dezghețați mintal și finaciar, se repară periodic și scara, dacă nu, nu. Este observabil și alt fenomen caracteristic zonei, se zidesc balcoanele, iar cel mai des ele se adaugă camerelor aferente.

02.Un caz mai grav.

Ăsta este un fost cămin, care acum cred că este privatizat, aici oamenii sunt mult mai săraci, și din clasa de jos, căci în cămine ei primeau camere, respectiv și blocul se află în o stare mult mai degradată. se vede că mulți au încălzire cu țevi urâte. Acoperiș pe unde e reparat , pe unde sunt puse fâșii de ardezie, sunt câteva camere cu geamuri lipsă, adică abandonate, la altele geamurile sunt mărite, la care sunt zidite pentru un geam mai mic.

03.Fațada laterală al căminului

Țevi de gaze pe fațadă, geamuri zidite sau acoperite cu diferite placaje, acolo înțeleg că erau spații comune, scară, coridoare de socializare cu balcon și bucătării, care acum au fost transformate în camere private, sau nu.

04. Fațada de paradă al căminului

Aici avem la fel trotuar distrus de timp geamuri de tot felul, acoperișul cârpit, se mai vede că spațiile de socializare cu acele balcoane au fost ”prihvatizate” și transformate în camere, așa că din camere unii au obținut apartamente, iar balcoanele au fost zidite ca în blocul meu.

Am văzut materialul de pornire, este posibil să faci ceva cu el?
Da, anume asta au făcut în fosta RDG, din blocuri comuniste au făcut blocuri locuibile.

05.Bloc cu 5 etaje.

Blocurile ăstea sovietice aveau mai multe probleme, erau toate la fel și te puteai ușor pierde între ele, izolare termică proastă, camere mici, în acest caz se observă lipsa balcoanelor, nemții văzând asta s-au apucat și de ele și le-au umanizat.

06.Azi, tot el.

Știu nu seamănă cu acel bloc din poza alb negru, nici măcar nu are 4 etaje, dar asta este anume el după modernizarea germană. Ce i-au făcut?
 - I-au desființat etajul 4;
 - I-au desființat secții intermediare, despărțind blocul în mai multe secții;
 - Au adăugat balcoane;
 - Au făcut o fațadă mai personalizată, fiecare casă are schema sa a geamurilor, unele au fost mutate pe alte fațade;
 - Izolare termică cu schimbarea culorilor în unele vii.

07.Același caz.

Altă fațadă, aceeași fațadă banală.

08.

Același bloc din altă parte.

Aplicând aceleași idei, cum ar putea arăta blocurile din hometownul meu?
09.Căminul fațada spate.

Din acel cămin s-ar putea face bloc normal cu garsoniere și apartamente de 2 sau 3 camere. Deci am modificat la el:
 - Izolare termică;
 - Recompartimentare interiorară;
 - Balcoane;
 - Am vopsit blocul în stil așa mai modernist, vorba primarului din Bistrița, pe colț am mai făcut niște balcoane în același stil;
 - Amenajări exterioare.

10.Lateral

Firesc toată această modernizare al blocului ar presupune instalarea unei centrale termice în subsol deci aceste țevi hidoase ar dispărea. Pe poză se mai vede că un geam din trei l-am zidit , că nu mai ai nevoie de el, căci blocul cu holl central ar fi fost reprofilat în apartamente.

11. Fațada.

În fațada de paradă am mai atașat niște balcoane, am făcut noi intrări în scări, și firesc am mutat scările din latrale în acele locuri noi, accesele firesc le-am făcut cu rampe.
Deci de la un trash se poate face ceva decent.

12.

Și în cazul blocului meu se pot face miracole.
 - Reabiltare termică, cu idei moderniste;
 - Schimbarea tuturor geamurilor;
 - Modernizarea scărilor, cu instalarea unor rampe;
 - Instalarea unui ascensor extern cu pereți de sticlă.

Despre amenajările externe:
 - Asfaltarea drumului;
 - Crearea trotuarelor;
 - Înființarea iluminatului public;
 - Frânarea traficului la intrare în curte cu ajutorul intersecției ridicate la nivelul trotuarelor;
 - Bolarzi în acea zonă.

Cam așa poate arăta un bloc banal de seria 102 și zona din preajma lui, în un mod civilizat, plăcut ochiului și mai comod pentru trai.


Dacă Rennes și-a tras metrou, de ce Cluj n-ar face-o?
ady88
Internetul este superb, deși un scriitor francez a zis că este nociv. De ceva timp încoace elitele clujene s-au pus greu de tot pe un prioect de metrou în orașul lor provincial, și eu asta înțeleg că este un proiect de tip ”căci putem”. Am văzut că au făcut și pagini de FB, siteuri chestiuni de promovare, și aici toți sunt la unison galbenii, roșii toți în grup sunt pentru metrou. Am văzut că argumentul de bază ar fi ”păi utațivă în Franța există un oraș mai mic ca al nostru și ei au făcut metrou, de ce și noi nu putem face metrou?

Pe bune, de ce nu?



[Spoiler (click to open)]
Pentru început vreau să luați un flair de la imaginea feței fostului primar al orașului Rennes, Edmond HERVE, omul ce a fost primar al acelui biet oraș 31 de ani, el s-a fosilizat pe jilțu de primar, mai era puțin și se declara Faraon, și-și construia deaspura primăriei o piramidă. Anume acest om a inițiat proiectul metroului din Rennes.

Un pic de istorie că ea este importantă pentru a înțelege de ce omul are așa față, și de ce el a făcut imbecilitate în orașul său.
Omul s-a născut în o provincie provincială din Franța în o familie de tractoriști.
01. Locul unde s-a născut domnul speriat

Deci satul lui este atât de mic încât nu este vizibil pe hartă, tot asta presupun că i-a format un complex de inferioritate față de orășeni, ăsta când ajungea în Paris se închina la metrou. Cum a ajuns să facă facultatea din Rennes fiul de tractorist nu știu, probabil că a intrat în partidul socialist, iar partidul l-a ajutat ca perțiosul cadru să aibe parafă.
Și eu am fost provincial, dar eu știu să învăț și am scăpat rapid de reflexele sătești, ăsta cu fața roșie 02.(ce o fi băut, parfum francez?) a rămas țăran frustrat pe orașul mare până azi, altfel nu explici pasiunea asta a lui să facă metrou în satul pe care-l păstorea timp de 30 de ani.
02.Sa-mbătat căshiula mea și io cu ea


Și ideea unui tractorist beat de a face metrou în un oraș de 215.366 oameni, a trecut așa fără întrebări?
Nu, el a avut adversari chiar în primăria lui un domn din partidul EÉLV (verzilor) pe nume Yves Cochet care propunea alternativa tramvaiului, un superb LRT cu tramvaie Alstom.
03. Yves Cochet


Alt adversar al proiectului a fost fostul Ministru al Transporturilor din același Partid Socialist(cu primarul alcoolist), omul se numea Michel Delebarre și el a zis de proiectul colegului lui de partid:
declares that the subsidy will be equal to that which the State would pay for a tramway.
Adică el a zis că SUBVENȚIONAREA  metroului va fi mai scumpă decât construcția de la 0 a unei linii moderne și rapide de LRT.
04.Michel Delebarre


Următorul politician care i-a dat peste nas alcoolistului de la Rennes a fost ministrul de Transporturi din partea partidului UDF, Bernard Bosson, el a făcut:
reducing the state's planned subsidy from 500 to 372.8 million francs (56.83 million euros), after having considered abolishing it,”
Și a zis de proiect:
”expressing its hostility towards what he described as "metro per capita on most expensive of the world
05.Bernard Bosson


Mă rog, este evident și curcilor, că la CAP troleu să pui este puieril, cu toate ăstea colhoznicul și-a înfăptuit visul.
Și ce?

06.E aglomerație mare la metrou?

E un succes, 3 oameni, sau nu?

Hai să trecem acești 3 oameni la succes, sunt generos cu omul pasionat de alcool, cu oamenii slabi trebuie să fii mai bun.
Deci 3 oameni în Rennes se pune ca succes enorm al metroului, da!?

07.Un alt motiv ar fi scăderea ambuteiajelor, au scăzut? Tăt e verde?

Ce avem noi aicea? Ambuteiajele stau pe toate autostrăzile ce intră-n oraș. Adică metroul e foaie verde de trifoi, frecție la autostradă de lemn?
Adică reiese că un miliard de euro s-a dat pentru ca nimic să nu se schimbe?


Ok asta cu Rennesu lu pește este un exemplu prost, dar poate dacă luăm un oraș mai mare de un milion, bă, sigur merge treaba brici, metroul e întrebat, succesul e asigurat. Așa un oraș este Dnipro din Ucraina, este un oraș măricel ce are dimensiuni de 25 x 25km și are o populație de aproape un milion de oameni. Să vedem un video din o stație, adică dacă e succes sau nu e:
08.Metroul din Dnipro tot e un succes


Păi stai așa, și aici 3 oameni, nu se poate așa ceva! Păi asta e metrou, nu trebuia nărodul să se bulucească la jucăria primarului?

Apropo anual linia de metrou din Rennes costă 83.000.000 euro pentru MENTENANȚĂ, din care vin 50 milioane din bugetul Franței, și asta tot se întâmplă pentru 3 oameni pe oră?
Dar de ce așa ceva să faci? De ce să dai a miliard de euro, după încă câte 81 de milioane, ca să nimic, ca alcoolicul să-și facă visul realitate.

Ok, asta cu metroul este o idee idioată oricum, mai ales în contextul rețelelor moderne de tramvai, care ar fi soluția pentru Rennes? Deci una modernă, eficientă și nu pentru colhoznici.
09. Rennes azi.

Aici sunt două probleme, mobilitatea internă, și acea externă.
Aia internă se rezolvă cu tramvaiul, dar si cu rețeua de tren ce poate fi folosită pe post de tren urban cu adaptări minime.
Aia externă se rezolvă cu rețeaua aia enormă de tren care se vede, care tot se poate aduce fără mari bani la standart de RER.

Simplu, ieftin și rapid se poate...dar dacă ai un colhoznic din tată-n fiu, ei tot metroaie văd în sat.