ady88 (ady88) wrote,
ady88
ady88

Librăria Socec nu au murit, ci s-a transformat

Îmi plac fotografiile ale Bucureștiului vechi, mai ales ălea din perioada prebelică, deoarece atunci încă monștrii moderniști alimentați cu șpagă, încă nu au început să devoreze ”Micul Paris”. Îmi place să recunosc locațiile de pe acele vechi fotografii sau ilustrații, deobicei recunosc locațiile fără mari probleme, însă o fotografie un timp m-a lăsat lat. În următoarea zi am văzut-o postată în altă parte, dar de data asta am recunsocut-o după un element al unui imobil dispărut de cam 90 de ani.


[Spoiler (click to open)]Am recunoscut locația după un element Art Nouveau, pe care întâmplător scria ”SOCEC”, deci am ajuns la concluzia că se vede un fragment al imobilului dispărut de pe Calea Victoriei ce se numea Librălia Socec. Și totul a căpătat un sens și am recunoscut imobilele din imagine = și locația. Mai jos voi atașa aceeași poză cu ”decriptarea” imaginii pe căprării.
01.

Strada care se vede mai jos se numea Ilfov, și astăzi a rămas cu aceeași denumire, doar că astăzi nu se mai pot vedea părțile imobilului accentuate cu roșu și verde, deoarece acum acea porțiune de stradă este obturată de falosul blocul BCR.
Trec la imobile:
a) Palatul C.E.C. (1900);
b) Hotelul Francez (1881 - 1979)(demolat);
c) Librăria Socec, astăzi magazinul Victoria (1907-1928);
d) Hotel Capitol (1905), de pe Calea Victoriei. 29;
e) Palatul Eforiei Spitalelor Civile (1886), de pe bd.Regina Elisabeta. 29-31, atunci palatul avea un acoperiș de palat, în 1931 imobilul a fost modernizat și acest acoperiș frumos a fost distrus;
f) Palatul Academiei Comerciale (1900? - 1939)(demolat), se afla la adresa Calea Victoriei. 102, însă 1939 dictatorul Carol al II-ea a hotărât să demoleze imobilul superb, că nu i se vedea noul palat regal;
g) Serviciul măsurilor metrice în 1911, astăzi este Biroul Relații cu Publicul al Inspectoratului General al Poliției Române, imobilul s-a păstrat în forma sa inițială cu exepția unor decorații de pe acoperiș;
h) Restaurantul Ranzinger în 1911, astăzi este un sediu al MAI din câte înțeleg, imobilul este păstrat bine;
i) Imobilul Tomasaghi de la adresa str. Mihai Vodă. 5-7, din niște surse am aflat că acolo locuia Zizi Lambrino;
j) Palace Hotel (numit și Cișmingiu)(1913), de la adresa bd.Regina Elisabeta. 38;
k) Imobilul Höning de la adresa str.Ilfov 2, inițial avea doar un etaj și avea pe colț un turn, în perioada interbelică a fost ”modernizat”, respectiv a fost supraetajat și a căpătat elemente ale stilului modernist.

 Când am aflat de Librăria Socec de pe Victoriei, am înțeles că imobilul a fost demolat și înlocuit în 1928 cu Galeriile Lafayette, care în 1948 au devenit Magazinul Victoria. Însă să revin la elementul Art Nouveau al Librăriei Socec care m-a ajutat să recunosc locația.
02.




Când m-am uitat pe Google Maps, mi-am dat seama că de fapt turnul marcat cu ROȘU în imaginea 01.(care de fapt este o scară circulară) s-a păstrat până astăzi => deci Librăria Socec NU a fost demolată integral și acel turn este din 1907!
După am comparat elemetul fațadei din imaginea 01. notată cu VERDE, cu fațada Magazinului Victoria de astăzi, și iarăși am ajuns la concluzia că nici acea zonă verde nu a fost demolată, ci doar au fost distruse alementele Art Nouveau(din imaginea 02.) și corpul a fost doar supraetajat. Schimbările se pot vedea în o captură modernă de pe Google Maps:
03.

În imaginea 03. am păstrat culorile cu care am marcat părțile păstrate (din Librăria Socec) în imaginea 01.
Respectiv cu roșu se vede clar acel trun care găzduiește o scară, doar că astăzi el este supraetajat și geamurile au fost zidite. Pe cealaltă parte a fost instalată o scară exterioară care ai spune că este copiată din orașele americane.

Cu verde este fațada păstrată a Librăriei Socec.
Iar cu roz am notat modificările și supraetajarea din 1928, când Librăria Socec a devenit Galeriile Lafayette.
Deci avem deocamdată jumate din Librăria Socec păstrată până astăzi.

După, așa de curiozitate m-am apucat să compar fațadele centrale ale celor două imobile, și iarăși am observat faptul că structura este aceeași doar că imobilul a fost decapitat de elementele Art Nouveau în 1928, și el la fel s-a supraetajat. Partea păstrată am notat-o în imaginea de mai jos cu galben:
04.


Respectiv putem face concluzia că Librăria Socec NU a fost demolată, ci doar modernizată prin supraetajare și o bună parte din imobilul din 1907 este intactă și acum.


Tags: arhitectura, bucuresti, istorie
Subscribe
  • Post a new comment

    Error

    Anonymous comments are disabled in this journal

    default userpic

    Your reply will be screened

    Your IP address will be recorded 

  • 0 comments