ady88 (ady88) wrote,
ady88
ady88

O cetate uitată din Basarabia

Pare că așa un domeniu ca istoria nu ar avea vreo treabă cu PR-ul, dar recent am descoperit un caz care mi-a infirmat această idee. Fără să vreau am descoperit o cetate în preajma zonei unde am copilărit eu.



Am văzut că mulți oameni vorbesc pe telefon cu orele, nu contează cu cine, unde și când. Eu vorbesc foarte rar pe telefon, în primul rând că nu am bani de abonamente, iar în al doilea nu este în obiceiul meu, dacă e, vorbesc față-n față. Însă acum vreo lună am început și eu să trăncănesc, iar în urma lor am descoperit o cetate din Basarabia.

La un moment dat am postat ceva legat de investițiile României în Basarabia, în perioada interbelică pe FB, după ceva timp m-a sunat unicul meu prieten, ce suntem din aceeași localitate, am făcut aceeași facultate, însă el a ajuns inginer întrebat, eu nimeni, dar interesul comun față de istorie îl păstrăm oricum. Când ne mai vedem pe la vreo bere, o oră cam, durează discuțiile active despre istorie, așa a durat și de data asta o oră și ceva, doar că pe telefon despre istoria Basarabiei.
Îmi povestea Alex că a citit el o carte de la Humanitas cumpărată, în care se descriau inclusiv investițiile României în Basarabia, mi-a și dat niște cifre, câte spitale, câte școli, drumuri.... Și așa ușor am ajuns la straturi istorice mai vechi, am ajuns la acele cetăți de bază ale Basarabiei.


01. Soroca, 1750, 38m în diametru. Azi pe teritoriul RM

02. Tighina, 1540, 110 x 80m. Azi pe teritoriul separatist

03. Hotin, 1325, 110 x 40m. Azi pe teritoriul Ucrainei

04.Cetatea Albă, 1325, 30 x 30m. Azi pe teritoriul Ucrainei

Discuția a ajuns la aceste cetăți, printre care a zis și de Orhei. Eu până atunci știam de Orheiul Vechi, sub forma unui șir de biserici sculptate direct în roca de sub satul Butuceni, și câteva fundații. Am fost cândva acolo cu autobuzul în o excursie, și am trecut de un fel de gard, iar duși am fost anume spre acea biserică subterană.
Un scurt search pe Google, și am ajuns la rezultatul că acel gard de care am trecut, era de fapt acea cetate a Orheiului, de care nu știam nici eu, nici Alex, nici chiar profesoarea mea din liceu la istorie.

05. ”Gardul”, cetate

Și de asta nu afli nici măcar dacă treci pe acolo, nu ai niciun indicator, nimic, ți se pare un gard al unei foste ferme, prin care trece drumul, da, prin sit acum trece un drum.

06. Cetatea și drumul prin mijlocul ei

Anume pe acel drum am mers și eu în autobuz și nici nu mi-am dat seama că merg prin incinta unei cetăți prin care a intrat și Ștefan cel Mare.

07. Relieful și fortificațiile geto-dace

Dezvoltarea acestei zone se poate închega în trei etape mai importante, trei etape în care s-a intervenit mai capital în zonă:
I. Cetatea Butuceni - sec.5-2 î.Hr;
II. Orașul Shehr al Jedid - sec.13-15 d.Hr;
III. Orheiul Vechi - sec.15-16 d.Hr;
IV. Orheiul ”nou” - sec.16 - prezent.

I. CB a fost întemeiată de geți, în zona peninsulei Butuceni(să-i spunem așa), o zonă ridicată cu 60m față de albia râului Răut, formând astfel o cetate naturală, ce se putea accesa doar din Est, acest acces a fost fortificat cu ajutorul unor șanțuri dublate de valuri cu structură de pământ și armate cu buturugi. Cetatea a fost cucerită de triburile germanice.
II. După slavoni aici s-au stabilit tataro-mongolii, care au făcut pe celălat mal un oraș Shehr al Jedid(Orașul Nou), cu toată infrastructura necesară, băi publice de piatră, moschei, însă cel mai important, ei primii au construit cetatea de piatră pe amplasametul actual împreună cu moscheea de piatră.
III. Și în sfârșit în 1460, Ștefan cel Mare repară cetatea tătară, construiește la Vest niște valuri, și-l stabilește acolo pe pârcălabul Radu Gangur, moscheea fiind transformată în reședința oficială, fiind dotată cu cerdac.
Cetatea este modernizată de Petru Rareș în 1541, și este distrusă de Alexandru Lăpușneanu în timpul domniei sale secunde, când a cumpărat tronul de la turci, iar turcii doreau ca cetățile în care nu erau garnizoanele lor să dispară, deci între anii 1564-68, cetatea a fost arsă apoi nivelată cu tot cu palatul pârcălabului.
IV. Iar Orheiul ”nou” a fost atestat în 1554 pe locul actual, la 15km Nord-Vest de vechea locație, probabil tot din indicațiile turcilor populația a fost mutată pe noul loc, o zonă de câmpie unde să te izolezi ca pe peninsula Butuceni nu mai poți. Denumirea de Orhei provine din ungurească ”vár” + ”hely”, ce înseamnă ”locul unde a fost cetate”.

08.Planul cetății și fundațiile moscheei, devenită ulterior palatul pârcălabului

Se poate observa că palatul pârcălabului fiind lipit de zidul de Nord al cetății, era poziționat ciudat față de pereți, fără simetrii. Tot asta se explică prin orientarea lui față de un oraș sfânt al musulmanilor, adică asta a fost moscheea tătarilor, iar românii au preluat ruinele tătărești și le-au adaptat nevoilor sale, fără fițe cu simetrii.
Iar dacă comparăm dimensiunile cetății de la Orhei(în medie 100 x 100m ^^^), obținem că ea de fapt a fost cea mai mare din toate acele precizate de mine sus(imaginile 01. - 04.), adică cetatea de la Orheiul Vechi(citadelă în documente oficiale), nu a fost cu nimic mai prejos decât acele clasice cetăți basarabene umflate cu PR prin cărți de istorie, ba chiar era mai mare.

09.Harta oficială al complexului muzeal

Adică eu în copilărie uitându-mă prin cărțile de istorie cu fascinație la cetățile ălea cunoscute, nu știam că sub coasta mea practic a fost una și mai mare, dacă-mi doream ajungeam acolo cu bicicleta, că distanța nu-i atât de mare, doar 50km dus-întors, am parcus o distanță și mai mare în jur de 70, până la Chișinău și înapoi.

De fapt, dacă stau să mă gândesc, chiar am fost lângă Orehiul Vechi la un moment dat, când am ajuns în satul Mășcăuți, dacă știam că sunt atât de apoape este Orheiul Vechi sigur îl vizitam, era peste deal.

10.Citadela Orheiul Vechi pe un timbru poștal din 1998 din RM

Am găsit și niște imagini, arăta bine cetatea. Pe prim plan vedem poarta, ce se afla în zidul sudic. Pe plan secund se vede casa pârcălabului, fosta moschee. Deci așa a arătat cetatea după reconstrucția ei de către Petru Rareș, adică undeva în anul 1541. 

11. Simularea cetății originale, tătară, sec.13 d.Hr

Se vede că prima cetate din piatră era mai simplă, nu erau turnuri cilindrice din partea nordică, și celelalte turnuri nu erau acoperite. Mai putem vedea moscheea cu minarete caracteristice pe colțuri, anume acolo va sta pârcălabul instalat de Ștefan cel Mare.

Deci să revenim la chestiune, noi practic avem cea mai mare cetate basarabeană cunoscută doar de câțiva specialiști, iar restul habar nu au că acel gard a fost ceva atât de mare și unicat. Adică avem o comunicare deficientă și un PR extrem de prost, căci Orheiul Vechi ar fi atras și mai mulți turiști dacă s-ar fi știut că acolo nu-i doar un relief interesant, și acele biserici sculptate în stâncă, ci și cea mai mare cetate din RM, o cetate prin care a trecut Ștefan cel Mare.

Ce se poate face pentru a valorfica acest potențial?

Păi avem două probleme, avem un drum ce trece prin cetate, și faptul că cetatea nu există decât la nivel de fundații.

În lume mai sunt cazuri în care prin monumente de acest gen trec șosele, dar ele se află prin zone nu prea civilizate(12. cetatea Askeran), în mod firesc în lumea civilizată, cum se află că sub stradă se află ceva prețios, drumul se mută în altă parte fără discuții.

12. Cetatea Askeran

Cetatea Askeran se află în statul nerecunoscut Nagorno-Karabah, acolo în anii 90 a fost război civil, dar cetatea nu a fost avariată, ba chiar a fost retaurată de administarația locală, dar problema ei este că prin ea trece o șosea, care o divide în două.

13. Orheiul vechi pe timpul URSS

Aici avem o imagine de pe un satelit american din 1965, drumul deja era trasat prin cetate, deci problema drumului este mai veche. Dar el nu este o problemă, drumul se poate muta, iar cetatea, se poate reconstrui, da, știu vor sări în sus unii puritani ce pledează pentru originalitate la 100%, dar eu nu văd în asta o problemă, grecii reconstruiesc Partenonul lor, de ce cetatea asta nu s-ar putea reface?

Mai jos voi simula un proiect de reconstrucție.

14.SUS azi, JOS proiectul de reconstrucție.

Mai sus, așa cum am mai scris, am reconstruit cetatea, și am mutat drumul mai la Sud, iar toată zona rezultată ar trebui expropriată și transformată în zonă verde cu gazon, fără trotuare moderne, pavate, pentru ca în poze să fie câte mai puține elemente moderne. Iar pe gazon turștii ar putea face picnicuri lângă cetate.

15.Simulare 3D

Mai sus am luat imaginea de pe timbu și am translatat-o pe imaginea de azi, un pic am colorat-o, am mutat drumul, gazonul.
Eu zic că așa un proiect ar ieși perfect, ar mări mizele de vizitare a complexului muzeal și ar repara o nedreptate, făcută de turci nouă.
Eu cred că acest proiect merită a fi realizat.







Tags: istorie, moldova, orhei, solutie
Subscribe

  • Post a new comment

    Error

    Anonymous comments are disabled in this journal

    default userpic

    Your reply will be screened

    Your IP address will be recorded 

  • 0 comments